Braila, Politica de expansiune a statului grec catre Turcia.

Politica de expansiune a statului grec catre Turcia, viza tarmul de vest al Asiei Mici, stapanite in vechime de greci. Drept represalii, guvernul turc a trecut la deportarea si chiar eliminarea fizica a acestora. Asa s-a intamplat la Ayvalik – Asia Mica  si cu famia Harvalias, scapand doar un copil de 10 ani, pe nume Theodoros ( „cel daruit de Dumnezeu” ), care se ascunsese sub pat si al carui planset a fost auzit de vecini. Un vas de refugiati l-a salvat, ajungand, dupa lungi peregrinari impreuna cu alte rude mai indepartate, la Tulcea, unde copilul devine baiat de pravalie si, ulterior, om de incredere la comerciantul Tzakiris, cu a carei fata, Polyxenia, educata la Zapion, o scoala a manierelor elegante pentru fetele din lumea buna, de la Istambul, cunoaste o poveste de dragoste, incheiata prin casatorie, dupa care s-au mutat la Braila, unde va deschide o bacanie in Piata Regala ( azi Hristo Botev), avand trei fete, toate licentiate :

1. Ismini, medic stomatolog, casatorita cu Ionel Draghincescu, medic ginecolog ( doi fii : Dan Teodor, medic ginecolog Galati, si Mihai, medic chirurg, sef sectie – Spitalul Judetean Braila ). Era fiul invatatorului Gheorghe Draghincescu ( casatorit cu Elvira, de nationalitate maghiara ), care predase in Banatul hasburgic, la Buzias si Lipova

2. Elly, profesoara de comert la Scoala Medie Tehnica Comerciala, cum devenise, dupa reforma invatamantului din 1948, Liceul Comercial Petre Bancotescu, si apoi, pana la pensionare, profesoara de franceza la Scoala nr. 25, casatorita cu Panaiotis Calivi, functionar de banca la Hrisoveloni – Bucuresti, la Tulcea si la Banca Nationala, sucursala Braila, sef Tezaur, avand un fiu Ioan, ce purta, conform traditiei, numele bunicului, economist la Banca Nationala – Braila, timp de 12 ani, in prezent director economic la Termocentrale – Chiscani.

Tatal lui Panaiotis, Ioan Calivi, nascut la Leonidion, judetul Arkadia, din estul Peloponezului, casatorit cu Maria Rozakis, originara dintr-un sat vecin, emigreaza, in speranta unui trai mai bun, in Romania, in anii 1910 – 1912, avand 4 copii, de 2, 5, 10  si 12 ani: 3 fete ( Eugenia, Angela, Antigona) si un baiat, Panaiotis. La inceput, a locuit la Constanta, unde este remizer- comisionar, iar mai apoi, dupa razboi, la Braila, functionar la banca Hrisoveloni si Banca Nationala, de unde s-a si pensionat. Atat bunicul Ioan, cat si fiul Panaiotis vor obtine naturalizarea – cetatenia romana in anii 1937 si 1940. Cererea de nationalizare a lui Ioan Calivi, mijlocitor oficial pe langa Bursa de marfuri din Constanta, fusese publicata in Monitorul Oficial si in ziarele Universul si Dacia inca din 1925, fiind republicata si peste 10 ani in 1936 si aprobata in sedinta Consiliului de Ministri din 15 decembrie 1937, prezidat de Ghe. Tatarescu, pe temeiul implinirii stagiului de 10 ani si a  faptului ca are purtari bune in societate, nu a suferit nicio condamnare penala pentru fapte infamante si are mijloace de trai.

3. Maria Olimpia, profesoara de limba franceza la Liceul Murgoci, casatorita cu Nicolae Marulis, nascut in Kefalonia –  Grecia, economist si profesionist desavarsit, sef contabil la TAPL. Posta, SITGC si inspector ITFS. Un fiu : Theodor, inginer, specialist in calculatoare si programare, stabilit in Atena, Grecia.

In timpul primului razboi, Theodoros Harvalias a ajuns cu negotul si in Rusia, in mijlocul luptei dintre albi si rosi, neputand sa mai faca nu doar comert, dar nici sa se repatrieze. Deoarece drumul spre Romania era primejdios, a ales calea spre est, ajungand dupa numeroase precupetii, ca si criticul literar Constantin Dobrogeanu – Gherea, in Japonia, unde s-a intretinut ca hamal in port. A reusit sa vina in Grecia muncind ca fochist pe un vas grecesc. Prin intermediul cablogramelor si-a anuntat sotia, care l-a asteptat la acostare, pe cheiul portului Pireu. Intalnirea a avut loc dupa aproape  10 ani, bucuria revederii fiind dublata de conceperea la Pireu a celei de-a treia fiice , Olimpia Maria. Iata un subiect de roman,  care asteapta sa fie scris.

Si povestea poate continua, cu referire la copii acestora, multi dintre brailenii asa-zisi get- beget, avand la origine un alogen grec, bulgar sau de alt neam.

sursa: Ioan Munteanu, Editura EX LIBRIS,Braila, 2009