Braila in timpul ocupatiei Otomane
Cu toate ca orasul a fost ocupat, nu intreg teritoriul judetului a intrat in raza raialei, unele resturi din judet sunt confirmate in continuare ca apartinand Tarii Romanesti pana in timpul lui Matei Basarab, cand au fost contopite cu teritoriul judetului Ramnicu-Sarat. In schimb orasul va rezista pe toata durata stapanirii straine, primind numele de Ibrail, mai apropiat ca pronuntie in limba turca. Braila va reprezenta pentru acestia un puternic cap de pod strategic prevazut cu puternice fortificatii si tunele subterane de care s-au izbit toate armatele din razboaiele antiotomane ulterioare. Puterea economica mare a orasului era la fel ca si inainte. Astfel dupa 5 ani de stapanire turca, la Brasov se exporta 8713 de poveri de peste, cantitatea fiind dubla fata de cea din timpul cat apartinuse Tarii Romanesti. Si in aceasta perioada orasul a participat la evenimente remarcabile. Astfel in 1541 il gasim aici pe domnul Petru Rares, pornind pentru a-si primi a doua oara tronul Moldovei, iar in 1574 un alt voievod moldav, Ioan Voda cel Viteaz, dupa victoria de la Jilistea, organizeaza o expeditie de pedepsire a Brailei, unde se ascunsese rivalul sau, Petre Schiopul.
Cu acest prilej orasul a fost cucerit si ars, cetatea rezistand insa. In anul 1595 marele voievod Mihai Viteazul a reusit pentru prima data sa recucereasca cetatea si orasul si sa le stapaneasca pana in 1601. Incercarile repetate ale turcilor de a o recuceri s-au soldat cu tot atatea esecuri. De mentionat ca Mihai a ridicat aici o biserica ortodoxa si a organizat incepand din anul 1598 functia de ban al Buzaului si Brailei.
In sec. VII, in timpul luptelor fratricide dintre Matei Basarab si Vasile Lupu, acesta din urma infrant in bataliile de la Ojogeni si Nanisori s-a refugiat in drum spre Moldova, cateva zile in cetatea Brailei. Peste cativa ani, un pretendent la tronul Tarii Romanesti, in timpul lui Constantin Serban s-a refugiat tot la Braila. In anul 1659 un alt viteaz voievod incercand sa reinvie timpurile lui Mihai-Voda, este vorba de Mihnea al III-lea, a incercat fara succes sa elibereze orasul. In sec. al XVIII-lea cand au avut loc numeroase razboaie ruso-turce, la Braila au avut loc lupte grele organizandu-se numeroase asedii ale cetatii, asa cum s-a intamplat in 1770 sau 1791.
Razboiul ruso-turc din 1806-1812, a dus la ocuparea cetatii, cu toate ca pasa de Braila avea 25.000 de soldati la dispozitie. Cel mai insemnat conflict insa pentru Braila a fost razboiul din 1828 – 1829, care s-a soldat cu eliberarea definitiva a cetatii si orasului. La luptele de la Braila a luat parte insusi tarul Nicolae I care a venit aici pentru a-i face pe turci sa capituleze imediat. Totusi luptele au durat cateva luni. Turcii dispuneau de 8000 soldati in timp ce rusii aveau 25000. Au avut loc doua puternice bombardamente, in 22 si 24 mai 1828.
Doar in data de 15 iunie s-a reusit o spartura in zid, ceea ce a facut ca pe 17 iunie 1828, dupa doua asalturi si cand se pregatea cel de-al treilea, turcii sa ridice steagul alb al capitularii. Conditia a fost aceea a permiterii evacuarii trupelor turcesti spre Silistra, ceea ce s-a si acceptat. Cu toate ca au pierdut intre 7000-8000 de oameni, rusii au capturat 278 de tunuri si 17.0000 de puduri de praf de pusca, cat si provizii ce au ajuns armatei timp de o luna de zile. Oficial, Braila a reintrat in teritoriul tarii, prin tratatul de la Adrianopole semnat in 1829.
Se incheie astfel indelungata stapanire straina la Braila si incepe o noua era.
LEAVE YOUR COMMENT