Braila in vechime

Braila este o localitate antica avand aceeasi vechime ca a Troiei, Atenei, Alexandriei sau Romei. Din nefericire daca ele sunt egale in vechime nu acelasi lucru se poate spune si despre importanta lor, orasul nostru fiind la periferia lumii antice. Cert este ca de peste 5000 de ani, oamenii traiesc pe malurile Dunarii la Braila intr-o vechime neintrerupta. Primele descoperiri, dateaza din epoca neolitica si s-au realizat intr-un cartier al orasului, Brailita. Aici au iesit la iveala peste o mie de obiecte in majoritate vase, cat si resturi de ceramica si oase umane.

Cele mai vechi urme apartin culturii Boian reprezentata prin vase cu ornamente incizate, unele chiar vopsite in culori deosebite.

Urmeaza apoi marturii apartinand altei culturi neolitice, Gumelnita, ce reprezinta perioada de tranzitie spre epoca metalelor. O parte din aceste vase au desene in trei culori tricome si deci apartin unei alte culturi numita Cucuteni din aceeasi etapa. Locuitorii asezarii se ocupau cu agricultura, dovada rasnitele de piatra sau vasele de provizii; cu vanatoarea, dovada lancile si sagetile sau cu pescuitul, asa cum o dovedesc greutatile din lut ars pentru plasa sau harpoanele descoperite aici.

In privinta originii populatiei locale mai mult ca sigur ca ei sunt stramosii tracilor.

Din epoca daca s-a descoperit un vas datand din sec. IV-III i.e.n. de provenienta autohtona, cat si numeroase urme de ceramica. Reprezentative sunt obiectele grecesti, dovada a legaturilor lor economice, in special amfore si monede. Cucerirea romana s-a manifestat puternic, zona braileana fiind supusa din toate partile influentei acesteia. In fata Brailei se afla Troesmis (Iglita) si Arubium (Macin), iar la numai 10 km nord se afla castrul de la Barbosi, cu care localnicii aveau stranse legaturi economice. Dupa parasirea Daciei de catre romani, Braila a ramas insa in aria de influenta a fostilor stapani. Primii care isi fac aparitia au fost sarmatii, descoperindu-se morminte de acest tip intr-un alt cartier al Brailei, Hipodrom. Populatia locala continua sa existe in zona, dovada cimitirul dac din sec. IV e.n. descoperit in perimetrul vechi al orasului. Incepand cu sec. VI e.n. patrund primele triburi de slavi ale caror urme s-au descoperit mai la sud de oras, in satul Chiscani. Aici s-au gasit 54 de morminte de incineratie slava. Redescoperirea Brailei se realizeaza tocmai la inceputul evului mediu. Atunci in sec. al XIV-lea asezarea se transforma dintr-un sat, intr-un targ sau oras, iar daca izvoarele mentioneaza anul 1368 ca an al aparitiei, mai mult ca sigur ca transformarea s-a efectuat cu mult timp inainte. Numele actual al Brailei dateaza insa din aceasta perioada si apare pentru prima data intr-un document oficial la data de 20 ianuarie 1368 in tratatul comercial pe care voievodul Tarii Romanesti Vlaicu Vladislav (1364-1377) il incheie cu negustorii brasoveni la data de mai sus. Documentul confirma „pastrarea tuturor libertatilor pe care le-au avut din vechime in tara noastra munteneasca”, hotarand scutirea de vama pentru marfurile care vor apuca drumul Brailei, „per viam Braylam”.

Evident, voievodul, prin acordarea acestui avantaj urmarea sa favorizeze traficul de marfuri catre acest port, trafic efectuat atat de brasoveni cat si de negustori straini care veniti cu corabiile la Braila vor gasi marfa scutita de vama. Demn de mentionat este si faptul ca documentul mentioneaza intr-un pasaj, ca aceste drepturi ale brasovenilor erau mult mai vechi in comertul din aceasta zona si deci o dovada indirecta a vechimii mult mai mare a localitatii. Mentiuni ulterioare din aceeasi perioada atesta rolul predominant al orasului in legaturile economice ale Tarii Romanesti. Braila este pomenita in tratatul incheiat de catre Mircea cel Batran din 1402 si confirmat in 1413 de negustorii polonezi, ca si in cel din 1409, incheiat tot cu brasovenii. Alte acte parafate de Dan al II-lea in 1424 si Vladislav al II-lea 1451 fac referire la importanta comerciala a Brailei. Toate aceste date ce dovedesc importanta deosebita a orasului l-au facut pe Nicolae Iorga sa afirme mai tarziu ca: „Nu Braila este fiica principatului Tarii Romanesti, ci ea este maica acestui principat, care prin existenta si dezvoltarea ei a facut necesara intemeierea si dezvoltarea principatului”.

Aceasta referitor la rolul statului in raport cu factorul economic. Primul strain care ii mentioneaza numele, este francezul Walerand de Wawrin care a luat parte la o expeditie cruciata in anul 1445 si care scrie ca pe Dunare la Brilago era un port in care se intalneau corabii din Grecia si Bizant. Iar cronicarul grec Laonic Chalcocondil scrie ca in expeditia efectuata in 1462 de Mohamed al II-lea contra lui Vlad Tepes, ostile acestuia au ars Braila in care se facea un comert mai mare decat in toate orasele tarii. Tot in timpul acestui voievod se relateaza ca a fost capturat si tras in teapa, trimisul sultanului, Hamza beg langa un lac de la marginea Brailei in 1459.

Un alt eveniment al istoriei Brailei s-a petrecut din 1470. Cronicarul Grigore Ureche prezinta astfel acest eveniment: „Strans-au Stefan-Voda tara si slujitorii sai si au intrat in Tara Munteneasca de au pradat marginea, februarie 27 si au ars Braila in saptamana alba, marti”. Orasul s-a refacut destul de repede, fara insa ca locuitorii sa uite ceea ce patisera din partea voievodului moldovean.

Astfel, cand dupa 11 ani, Stefan le solicita sprijinul pentru a aduce pe tronul muntean un voievod favorabil lui, brailenii i-au raspuns cu mandrie si patriotism local prin urmatoarea scrisoare:

De la toti boierii braileni si de la toti cnezii si de la toti rumanii scriem tie, domnului Stefan Voievod. Ai tu oare omenie, ai tu oare minte, ai tu creier de-ti prapadesti cerneala si hartia pentru un copil de curva, pentru fiul Caltunei ce zici ca-ti este fiu ? Daca ti-e fiu si zici ca vrei sa-i faci bine, atunci lasa-i sa fie domn dupa moartea ta, iar pe muma-sa Caltuna ia-o si tine-o si tu sa-ti fie doamna. Si invata-ti tara cum sa slujeasca, iar de noi sa te feresti, caci de cauti dusman, ai sa-i gasesti. Si asa sa stii: domn avem, mare si bun si avem pace in toate partile si sa stii ca toti pe capete vom veni asupra ta si impreuna vom sta pe langa domnul nostru, Basarab Voievod macar de-ar fi sa ne pierdem capetele”.

Primele decenii ale sec. al XVI-lea, au reprezentat pentru Tarile Romane si deci pentru Braila o crestere a amenintarii otomane. Acum sultanul Soliman Magnificul, a cucerit Belgradul. In conditiile unor lupte interne pentru domnie, un pretendent ajunge sa ocupe tronul in 1539 cu ajutorul turcilor. Este vorba de Radu Paisie, care in schimbul sprijinului acordat, accepta drept conditie a turcilor, sa le cedeze orasul Braila si teritoriul inconjurator. Astfel ajunge Braila raia turceasca in 1540, cand un document polonez scris de H. Sieniawschy arata: „De Cetatea Brailei (Macheta) partea aceea a Dunarii, acelasi turc luand o cetate mare si bogata anume Braylaw a supus-o stapanirii sale si a inceput a construi cetate de zid”.

Incepea o noua epoca, aceea a stapanirii turcesti, care cu scurtele recuceriri romane a orasului, a durat aproape 300 de ani.

Sursa: istorielocala.ro