Braila, izvor de personalitati.
Braila a dat lumii personalitati ca actrita Maria Filotti, soprana Hariclea Darclee, scriitorul Panait Istrati. Ana Aslan si Mina Minovici s-au nascut tot aici, ca si Nedelcu Chercea. Acesta din urma nu este la fel de cunoscut in lume, insa pentru orasul dunarean e un adevarat simbol. A fost un filantrop care si-a trait viata, impreuna cu sotia Ana, dupa deviza „Nimic pentru noi, totul pentru Patrie”. Din averea lor considerabila au cladit scoli, dispensare si biserici pe care le-au lasat mostenire comunitatii. Pe vremea acestor oameni, Braila era etalon de civilizatie in Europa. Jazzman-ul Johnny Raducanu, si el fiu al acestui oras, isi amintea, intr-o emisiune televizata, cum mama sa a fost amendata de un politist imbracat in uniforma spilcuita. Omul legii s-a legitimat politicos si i-a inminat sanctiunea, fiindca venea de la piata tinand o gasca vie de picioare, cu capul in jos, incalcand astfel legea de protectie a animalelor care functiona in oras. Si inca ceva incredibil: rasfoind presa locala, din perioada interbelica, poti citi articole despre muncitorii din port care intrau in greva din cauza italienilor. Peninsularii emigrau la Braila si erau dispusi sa lucreze pe lefuri mici, stricand piata salariilor…
Vremurile idilice au trecut, insa, de mult, la Braila. In timpul celui de-al doilea razboi mondial, tot mai putine nave au venit dupa marfuri iar portul intrase in declin. Dupa razboi, regimul comunist n-a fost in stare sa il revigoreze. Desi, la prima vedere, masurile luate de comunisti au dus la dezvoltarea fara precedent a industriei si agriculturii, timpul a dovedit ca investitiile promovate de ei au creat o economie artificiala, cu temelia subreda. Balta Brailei, altadata o sursa inepuizabila de peste, a fost indiguita in mare masura. S-a format astfel cea mai mare exploatatie agricola din Europa, Insula Mare a Brailei, de circa 70.000 ha, pentru care, insa, nu existau suficiente utilaje, iar porumbul se strangea, toamna, cu militari si elevi. Ca efect secundar, mare parte din apa care se revarsa din Dunare in balta, primavara, vine acum in subsolul orasului, facand terenul foarte dificil pentru constructii. Tot in regimul comunist, Braila a dat tarii excavatoarele de la „Progresul” cu care s-a lucrat pe toate marile santiere. Dupa ’90, utilajele nu au mai facut fata concurentei celor produse in Vest, iar intreprinderea a ajuns in pragul falimentului. Astazi este privatizata si functioneaza la o capacitate mult redusa.
sursa: obiectivbr.ro
LEAVE YOUR COMMENT