George Burianu – unul dintre cei mai mari piloţi

George Burianu (n. 20 august 1901 Braila, d. 1996) s-a născut la Brăila, pe 20 august 1901. In 1917, la doar 16 ani, pleacă spre Italia, unde îl cunoaşte pe celebrul pilot italian Felice Nazarro, câştigătorul Marelui Premiu al Franţei în 1907 și în 1922, care il sfatuieste sa plece in Belgia. Acesta a urmat sfatul celebrului pilot si pleacă in Belgia, stabilindu-se în  Waterloo. Lucrează mai întâi ca inginer la o importantă fabrică de automobile de lux Minerva, iar la sfârşitul anilor ’20 își începe cariera de pilot auto. In 1925 obtine primul loc la „Coupe de la Meuse” , in 1926 castigă Cupa Regelui (Cupa de 24 de ore). In 1928 participa la Marele Premiu al Spaniei si ocupa pozitia secunda.

Pe 29 aprilie 1929, George Burianud participă la Marele Premiu al Principatului Monaco cu un Bugatti T35C alaturi de piloti de renume, precum Etancelin, Grover-Williams, Dreyfus, Caracciola și Perrot. La Monaco, brăileanul reuşeste să intre in istoria sportului cu motor, poziţia sa secundă pe podiumul Marelui Premiu rămânând, ca performanţă, unică pentru un român în Campionatul Mondial de Automobilism, astăzi Formula 1.

Despre Georges Bouriano nu se stiu prea multe, dar revista belgiana „La semaine Automobile” spunea intr-o cronica a perioadei 1919-1939 ca, „la inceputul anilor ’30, tara noastra este din nou reprezentata in lumea curselor de Grand Prix prin Georges Bouriano, un roman stabilit intamplator in Belgia”.

In timpul celui de al-II-lea Război Mondial, 1940-1945, Burianu e pilot voluntar în Fortele Aeriene Britanice. După război, pilotul se întoarce în Belgia, unde se angajează la firma “Beherman & Demoen”, importatoare şi distribuitoare a autoturismelor Land Rover.

Automobilele marca Bugatti, pe care le-a pilotat Burianu, se află, azi, expuse la Indianapolis Motor Speedway Hall Of Fame Museum din Statele Unite ale Americii.

Batalia dintre George Burianu, Enzo Ferrari si marele pilot italian Achille Varzi. Grand Prix Alessandria 1930.

Traducere din ” La Stampa”

Intamplarea a ajutat victoria lui Varzi, intrerupand, chiar cand devenea emotional, duelul inceput la start intre el si belgianul Burianu. Cum se prevazuse deja, acesta din urma se demonstra imediat concurentul cel mai amenintator pentru favorit. Plecand rapid, la sfarsitul primului tur avea deja 40 de secunde avantaj fata de Enzo Ferrari, care era inaintea lui Varzi cu 3 secunde. Se intelegea insa ca fostul campion de motociclism nu avea inca veleitatea de a impinge pana la capat, multumindu-se pentru moment sa-l lase lui Burianu sarcina de a da o fizionomie cursei. Nuvolari nu termina primul tur.

Duelul intre Burianu si Varzi se facea pasionant, dat fiind ca belgianul demonstra ca nu avea nicio intentie sa se lase ajuns din urma de catre italian. La al doilea tur, el pastra inca un avantaj de 30 de secunde asupra lui Varzi, care, la randul lui, il depasise pe Ferrari. La al treilea tur, Varzi, avand in vedere ca un comportament pozitiv in concurs  putea deveni periculos, lansa ofensiva, parcurgand cei 32 de km ai circuitului in 16’53” si3/5 cu media de 113,614 km. Varzi isi batea astfel propriul record de anul trecut, dar nu reusea sa castige circa 10 secunde asupra belgianului, care continua sa alerge ca un indemonit pe Bugatti cea galbena a lui.

Multimea era de-acum pasionata de frumosul duel si astepta cu nerabdare finalul ultimului tur. Continuand urmarirea lui, Varzi ar fi reusit sa treaca primul prin fata tribunelor? Asteptarea era febrila. Iata mieunatul caracteristic al unei masini, pe care il aduce vantul de departe. E un bolid rosu care trece rapid. Varzi! Varzi! Numele campionului e urlat de o suta de guri. Dar urletul nici nu s-a terminat, ca Burianu trece rapid la doua secunde: din fugitiv in urmaritor.

…

Apoi, avea loc accidentul care elimina orice interes fata de competitie. In timp ce concurentii faceau ultimul tur, din senin incepea o violenta furtuna, una din acele furtuni estivale, care intr-un minut provocau confuzie intre spectatori, care incepeau sa caute un adapost. Burianu, care era mereu pe urmele lui Varzi, de care il desparteau doar vreo 10 metri, forta mereu cursa, nebagand in seama terenul ud, devenit in unele puncte alunecos. Intre Valenza si San Salvatore, intr-o curba periculoasa, masina belgianului a avut o derapare inspaimantatoare. Burianu incerca s-o indrepte, dar masina, dupa ce facuse un „cap-coada”, a iesit de pe strada, rasturnandu-se. Ghinionistul pilot a fost imediat transportat cu targa la spitalul din Valnza, unde medicii i-au ingrijit unele rani pe fata, care nu dadeau insa nicio preocupare.

Cu retragerea lui Burianu, cursa pierdea orice intres. Varzi era de-acum dominatorul sigur si nu putea fi amenintat de Zanelli care, dupa disparitia belgianului si dupa ce-l depasise la al doilea tur pe Ferrari, ajungea in pozitia a doua. Al treilea era Ferrari, al patrulea Valpreda, al cincelea Brivio si al saselea Sartorio. Aceste pozitii, de la al cincelea tur pana la al optulea, nu trebuiau sa se mai schimbe. Varzi de-acum era sigur de ce avea in spate si nu mai forta, multumindu-se de vantajul obtinut. Acest lucru explica faptul ca recordul sau de anul trecut nu a fost depasit.

 Pe coperta volumului 2 ” The Bugatti Register”, primul din dreapta este George Burianu.