Pictorul si gravorul Gheorghe Naum

 Gheorghe Naum (n. 17 aprilie 1907 Braila – d. 15 mai 1968), s-a  nascut intr-o familie de aaromani, in Braila, unde invata clasele primare si  Liceul “Nicoale Balcescu”. La Bucuresti se inscrie la Academia de Arte  Frumoase si urmeaza cursurile de picture cu Camil Ressu, George  Demetrescu Mirea si Artachino, studiind in paralel gravura cu Gabriel  Popescu.

Dedicat artei, inzestrat cu sensibilitate si inteligenta plastica, Gheorghe  Naum a urmat calea picturii realiste, fiind un desenator pasionat si virtuoz  al culorii.

Reintors la Braila, dupa terminarea studiilor, pictorul descopera oferta  peisagistica din jurul orasului prezenta mereu in opera sa: periferia,  docurile, zona industriala, barcile, corabiile si vapoarele din port. Gh.  Naum a facut parte din grupul de pictori Dunarea de Jos, impreuna cu  Sorin Manolescu si Mihail Gavrilov, sub patronajul autorizat de pictorul  Ion Theodorescu-Sion, cu care organizeaza si prima expozitie, in 1939.

La expoziția din 1934, din cele 36 de tablouri, 25 reprezentau peisaje,  majoritatea din portul Brailei. Criticul de arta Petru Comarnescu spunea ca Gh. Naum este autorul uneia dintre cele mai sugestive evocari ale atmosferei porturilor dunarene. De-a lungul anilor, pictura lui Naum se imbogateste tematic si tehnic. Corpul feminin este surprins in diferite ipostaze ale vietii cotidiene: intalniri mondene, lumea spectacolelor, a carciumilor, a spatiului interior intim. Desenul expresiv al conturului, culoarea epidermei fluida si mata, cu pete de lumina stralucitoare, toate surprind psihologia personajului intr-o maniera de-acum proprie pictorului. Inclinat spre cercetare si experiment si-a asumat conditia artistului independent, in afara oricarui curent, dar atent la spiritul epocii, la noutatile manifestate in perioada interbelica.

Pictor si gravor de mare forta expresiva, Gheorghe Naum a fost recunoscut de contemporani prin cele cinci premii pe care le-a obtinut intre 1931 si 1940 la Saloanele Oficiale din partea Ministerului Cultelor si Artelor.

Intre 1950 si 1954, a fost primul director al Pinacotecii din orasul Braila. A avut vocatie de cititor, pentru ca de numele sau se leaga infiintarea Scolii Populare de Arta din Braila. In 1951, este primit ca membru al U.A.P., sectia grafica, iar intre 1965-1968, a fost profesor la Scoala Populara de Arta din Braila. Intre 1955 si 1965, a fost secretarul Cenaclului U.A.P. Braila.

Expune in cadrul saloanelor oficiale de gravura si picture locale si nationale, intre anii 1928 – 1940 si la toate expozitiile anuale de stat, intre 1950 – 1968. Participia cu lucrari proprii la manifestari de arta romaneasca, incepand din 1952, la Sofia, in China, la Moscova si Leningrad, la Riga si Helsinki, la Praga, Bratislava sau S.U.A., cu pictura; si la Liubliana, in 1955 si 1957 sau la Lugano, in 1956, in cadrul Expozitiilor internationale de gravura.

Gravurile sale sunt expuse in muzee de arta din Braila, Bucuresti, Sibiu si Galati. A primit premii si distinctii, in 1936 si 1937, pentru lucrarile sale de pictura si de gravura.

La 15 mai 1968, in sala unde isi pregatea viitoarea expozitie, pictorul Gheorghe Naum s-a indreptat catre fereastra incaperii, privind lumina, atat de draga lui, si a cazut pe podea. A decedat fulgerator din cauza unei insuficiente cardiace cronice. A fost casatorit cu Lidia Nenu si impreuna au avut doi baieti.

Despre Gheorghe Naum, criticul de arta Ion Funzetti spunea ca este „unul dintre cei mai sensibili la variatiile subtile ale lumii din cati gravori am avut in scoala romaneasca”, iar George Oprescu il caracteriza transant: „gravor nascut cu ingeniozitatea celui pe care il stapaneste o pasiune”. Voci autorizate ale esteticii plastice brailene, Ana Maria Viscol si Maria Stoica, cunoscatoare ale operei si personalitatii marelui artist, precizeaza: „Toata viata, Naum a iubit, ca nimeni altul, peisajul …, care convenea foarte bine elanurilor sale romantice, firii sale poetice, predispusa spre visare si melancolie … L-au atras Dunarea, salciile, balta … plopii pentru severitatea lor si pentru fosnetul frunzelor, asemanator cu muzica unei orgi.”

Gheorghe Naum se prezenta in „Facla”, o revista a vremii: „A fost o pasiune pictura. Aceasta spre disperarea tatalui meu, care voia sa ma faca popa. A fost o lupta, care a durat ani, intre mine si el. De cate ori nu mi-a aruncat pensulele in foc! Mai tarziu, a inteles bietul tata tristul adevar. De atunci, a urmat o sumedenie de sacrificii si renuntari. „

Prin Hotararea Consiliului Local Municipal Nr.73 din 1 septembrie 1995, pictorul si gravorul brailean Gheorghe N. Naum a fost declarat, post-mortem, Cetatean de Onoare al Brailei. 

Sursa: Dumitru Anghel – “Cetateni de onoare ai Brailei”

Sursa: Album „Gheorghe Naum”, Muzeul Brăilei, 2007, pp. VI, VIII, 129.