Braila, Strada Plevnei, fosta Romana, pana in 1885.

Tronsonul Plevnei – Rahovei: casa cu etaj a lui Topalescu- Vasilecu (mari comercianti, al caror magazin se afla intre Rahovei si Stefan cel Mare), la parterul careia era carciuma si gradina de vara a lui Selaru, botezata dupa razboi Secera (in timp ce la Dorobanti descopereai carciuma Ciocanul!), avand ca responsabil pe Mihai Vernescu; suncaria lui Pepi, drogheria Nora, a unui evreu; carciuma lui Alexandru Serbanescu, pe colt la Rahovei. La nr. 83, dupa primul razboi, ia fiinta farmacia Speranta, farmacist N. Bosanceanu, vizavi de papetaria mariei Popescu. Fiul farmacistului (1911, Braila-1993, Bucuresti), absolvent al Facultatii de Drept din Bucuresti, a fost un cunoscut copozitor de muzica usoara. Urmase Liceul Nicolae Balcescu si Academia de Muzica Lyra, studiind pianul cu profesoara Berthe Papanti. Prima sa compozitie a fost tangoul Adriana, lansat cu mult succes in 1931 de braileanul Jean Moscopol, imprimat pe discuri His Master's Voice si tiparit de Editura Ticu Esanu in trei editii. Alte lucrari au intrat in repertoriul altui brailean – Cristian Vasile. Dintre numeroasele sale slagare amintim: Armandola, Primii ochi, vorbeste-mi, la 18 ani, Orasul meu natal etc. Alte locatii, in acelasi interval: cafeneaua lipoveneasca, cuptorul de copt al lui Samoila; carciuma lui Neagu Avramache, o croitorie, tinichigeria lui Bran si cafeneaua lui Tiganus.

Tronsonul Plevnei – Rahovei: casa cu etaj a lui Topalescu- Vasilecu (mari comercianti, al caror magazin se afla intre Rahovei si Stefan cel Mare), la parterul careia era carciuma si gradina de vara a lui Selaru, botezata dupa razboi Secera (in timp ce la Dorobanti descopereai carciuma Ciocanul!), avand ca responsabil pe Mihai Vernescu; suncaria lui Pepi, drogheria Nora, a unui evreu; carciuma lui Alexandru Serbanescu, pe colt la Rahovei. 	La nr. 83, dupa primul razboi, ia fiinta farmacia Speranta, farmacist N. Bosanceanu, vizavi de papetaria mariei Popescu. Fiul farmacistului (1911, Braila-1993, Bucuresti), absolvent al Facultatii de Drept din Bucuresti, a fost un cunoscut copozitor de muzica usoara. Urmase Liceul Nicolae Balcescu si Academia de Muzica Lyra, studiind pianul cu profesoara Berthe Papanti. Prima sa compozitie a fost tangoul Adriana, lansat cu mult succes in 1931 de braileanul Jean Moscopol, imprimat pe discuri His Master's Voice si tiparit de Editura Ticu Esanu in trei editii. Alte lucrari au intrat in repertoriul altui brailean – Cristian Vasile. Dintre numeroasele sale slagare amintim: Armandola, Primii ochi, vorbeste-mi, la 18 ani, Orasul meu natal etc. 	Alte locatii, in acelasi interval: cafeneaua lipoveneasca, cuptorul de copt al lui Samoila; carciuma lui Neagu Avramache, o croitorie, tinichigeria lui Bran si cafeneaua lui Tiganus.

Tronsonul Plevnei – Rahovei: casa cu etaj a lui Topalescu- Vasilecu (mari comercianti, al caror magazin se afla intre Rahovei si Stefan cel Mare), la parterul careia era carciuma si gradina de vara a lui Selaru, botezata dupa razboi Secera (in timp ce la Dorobanti descopereai carciuma Ciocanul!), avand ca responsabil pe Mihai Vernescu; suncaria lui Pepi, drogheria Nora, a unui evreu; carciuma lui Alexandru Serbanescu, pe colt la Rahovei.

La nr. 83, dupa primul razboi, ia fiinta farmacia Speranta, farmacist N. Bosanceanu, vizavi de papetaria mariei Popescu. Fiul farmacistului (1911, Braila-1993, Bucuresti), absolvent al Facultatii de Drept din Bucuresti, a fost un cunoscut copozitor de muzica usoara. Urmase Liceul Nicolae Balcescu si Academia de Muzica Lyra, studiind pianul cu profesoara Berthe Papanti. Prima sa compozitie a fost tangoul Adriana, lansat cu mult succes in 1931 de braileanul Jean Moscopol, imprimat pe discuri His Master’s Voice si tiparit de Editura Ticu Esanu in trei editii. Alte lucrari au intrat in repertoriul altui brailean – Cristian Vasile. Dintre numeroasele sale slagare amintim: Armandola, Primii ochi, vorbeste-mi, la 18 ani, Orasul meu natal etc.

Alte locatii, in acelasi interval: cafeneaua lipoveneasca, cuptorul de copt al lui Samoila; carciuma lui Neagu Avramache, o croitorie, tinichigeria lui Bran si cafeneaua lui Tiganus.