Construita in 1898 de catre Anghel Saligny, Moara Violattos a reprezentat, pentru perioada cand a fost inaugurata, o realizare de exceptie – era cea mai mare moara pe baza de abur din estul Europei si devenise, astfel, mandria intregii Românii.
Morarii Millas si Violattos au devenit parteneri de afaceri in anul 1889, achizitionand din Anglia o masina de macinat cu abur. In anul 1891 au cumparat Moara Borghetti, pe care au perfectionat-o, apoi Moara Lambridini in care au investit mari sume de bani reusind sa produca patru calitati de faina, cea mai buna pentru export din toata tara.
In anul 1892, Violattos a solicitat desfacerea tovarasiei, initiind cel mai ambitios proiect din industria romaneasca a moraritului – Fabrica de faina Panait Violattos. Dupa aprecierea lui Iani Millas, din ura fata de familia Millas si pentru a lovi direct in interesele acesteia, Panait Violattosa a atras in intreprinderea sa lucratori ai Morii Millas, oferindu-le salarii mai mari si, in plus, s-a asociat cu nepotul lui Millas, Iani Valerianos.
Construita pe malul Dunarii, aproape de port, moara a fost certificata in anul 1897 fiind, la acea vreme, printre cele mai mari din Europa. In anul 1921, avea un capital rulant de 20 de milioane lei aur, motoare aduse din Braunschweig, ce consumau opt tone de pacura zilnic si o capacitate de productie de 15 vagoane de faina in 24 de ore.
Din anul 1912, moara a avut acces la calea ferata, racordandu-se nu numai la cheiul Brailei, ci si la drumul feroviar national. Cladirea are sase niveluri, dintre care doua ocupate de “depozitele colosale de fainuri de toata calitatile“, fiind legata de fluviu printr-un tunel subteran, in care o instalatie mecanica asigura descarcarea cerealelor din slepuri direct in fabrica. Mecanicii-sefi si maestrii morari erau adusi din strainatate.
Odiseea celebrei mori a inceput în anii ’40 cand, din pricina problemelor financare, a fost silita sa intre in faliment. In anul 1944, rusii au demontat toata masinaria si-au transportat-o in Rusia iar in 1948, a fost nationalizata, ulterior urmasii celebrilor comercianti greci fiind aruncati afara din propriile case.