14 martie 2014, 17:33 209 Views

Petre Stefanescu Goanga – Mare cantaret de opera brailean

Petre Stefanescu Goanga (n. 13 martie 1902, Braila – d. 5 septembrie 1973, Bucuresti) – a fost un mare cantaret de opera, bariton si profesor. Talentul si preocuparile muzicale le-a dobandit inca de mic, in sanul familiei. Tatal sau, Stefanescu-Goanga, a fost cantaret, iar mama sa, Cecilia Stefanescu-Goanga, pianist-concertista.

Pleaca la Paris, la indrumarea lui George Enescu, iar aici se inscrie si urmeaza cursurile Facultatii de Drept. In paralel, studiaza si muzica, cu profesoara de canto Felia Litvinne, actoria cu Georges Saillard, cu Gabriel Joudoin studiaza lied-ul, cu tenorul Salignac – arta scenica, iar cu regizorul Labisse, regia de opera.

In martie 1924, are debutul la Paris, in cadrul unei auditii; debut adus la cunostinta tuturor, intr-o rubrica speciala a ziarului frantuzesc, Le Gaulois, si este acompaniat la pian de catre mama sa, in cadrul recitalului. Evenimentul a starnit un deosebit interes in presa francea, ziarul Le Figaro din 29 mai 1924 remarcand ca „acest artist de 20 de ani poseda o voce superba”, promitand sa devina” un stralucit urmas al lui Tita Ruffo si Battistini”. Chiar si profesoara Felia Litvinne – in Memoriile sale il considera un fenomen vocal. Reintors in tara pentru o scurta vacanta, tanarul cantaret a debutat si in fata publicului romanesc, intr-un recital la Ateneul Roman, in septembrie 1924.

La varsta de 22 de ani debuteaza pentru prima data pe scena Operei din Bordeaux, in rolul lui ‘Mefisto’, din opera Faust, de Charles Gounod. Ajunge, dupa aceea, sa sustina rolul lui ‘Athonael din Thais, de Jules Massanet, pe scenele mai multor opere din Franta. Momentul trecerii de la vocea de bas la cea de bariton, se produce-n anul 1926, pe scena Operei din Toulouse, unde cantaretul brailean l-a interpretat pe ‘Tonio’, din opera Paiate, de Leoncavallo. Intre anii 1928-1931, atinge apogeul carierei lirice in strainatate, urcand pe scena teatrului Theatre Royal de la Monnaie, din Bruxelles, cu care avea deja un contract.

In Romania, in anul 1928, cantaretul brailean este invitat la Opera Romana din Cluj sa interpreteze pe ‘Scarpia’ din Tosca, si pe ‘Escamillo’ din opera Carmen, de Georges Bizet. Pe prima scena lirica din Bucuresti ajunge sa cante alaturi de tenorul Dimitrie Onofrei si de sotia sa, soprana Bianca Saroya, si interpreteaza si opere precum Tosca, Paiaţe şi Faust.

Pe scena Teatrului Regal Monnaie din Bruxelles, baritonul canta tetralogia lui Richard Wagner care are un succes rasunator, incat multe scene occidentale din Rouen, Amsterdam, An-vers, Rotterdam, Gand, Haga, Barcelona, Bruges, Nomur, i-au solicitat concursul in repetate randuri. Tot la Bruxelles, interpreteaza si drama lirica Debora şi Jaele de Ildebrando Pizzetti, Salomeea de Richard Strauss. Dupa aceasta perioada de glorie in strainatate, se stabileste definitiv in Romania.

Revenit in tara, intre anii 1932 si 1934, a fost solist la Opera Romana din Cluj, interpretand opera ca: Tosca, Paiate, Cavalleria rusticana, Trubadurul, Traviata, Flautul fermecat, Tannhauser si Lohengrin, Rigoletto si Maestrii cantareti din Nurenberg.

Stefanescu-Goanga demonstreaza, tot pe scena operei din Cluj, ca stie si poate canta si opereta, astfel ca interpreteaza Frumoasa Elena de Jacques Offenbach, iar la Bucuresti, Vant de libertate de Isaac Duanevski.

In 1931 merge la Venetia pentru un curs de perfectionare, pentru a face, mai tarziu, din bufonul Rigoletto de Giuseppe Verdi, eroul vietii sale.

Din anul 1934 si pana la pensionare (1967), se transfera cu ajutorul dirijorului Ionel Perlea la Opera Romana din Bucuresti. Aici, joaca in spectacole ca: Alexandru Lapusneanu de Alexandru Zirra, Boris Godunov de Musorgski, Kneazul Igor de A. Borodin, Dama de pica de P.I. Ceaikovski, Cassanova de Mihail Daia, Maestrii cantareti, Walkiria de Richard Wagner, Falstaff si Othelo de Verdi, precum si intreg repertoriul clasic abordat de-a lungul carierei in strainatate.

Din anul 1949 devine si pedagog, preluand catedra de canto a Conservatorului din Bucuresti, si ducand pe culmile succesului numerosi cantareti. Preda, de asemenea, si in Operele Romane din Iasi si Timisoara, in perioada anilor 1962-1964. A fost distins cu titlurile de Artist Emerit, in 1950 si Artist al Poporului, in 1952 si a facut parte din jurii nationale si internaţionale de concursuri de canto.

Inca de la debutul sau in muzica, Stefanescu-Goanga a stralucit in domeniul liedului si mai apoi in repertoriul vocal-simfonic, facand performanta si ajungand pe culmile succesului cu Rigoletto, de Verdi.

Marele cantaret brailean a decedat la Bucuresti, la data de 5 septembrie 1973, lasand in urma sa numeroase pagini de istorie muzicala. A fost si va ramane, pentru multi artisti, un adevarat exemplu demn de urmat.

Casa memoriala a artistului este situata in Braila, pe strada Piata Poligon, nr. 2. Aceasta a fost construita la finele secolului al XIX-lea si a apartinut pictorului Petre Alexandrescu, bunicul maestrului Stefanescu-Goanga. In perioada anilor 1899 – 1902 casa a intrat in posesia parintilor acestuia, Cecilia si Gheorghe Stefanescu Goanga.

In anul 2004, imobilul este declarat monument istoric si este inscris in Lista Monumentelor Istorice. Incepand cu anul 2011, se implementeaza proiectul de reabilitare a casei Petre Stefanescu Goanga. Din 2013, atat brailenii, cat si oameni din intreaga lume, pot vizita casa memoriala a marelui cantaret de opera si profesor brailean.