Braila, Bulevardul Carol

Braila, Bulevardul Carol

Braila, Bulevardul Carol

Revenind la Bulevardul Carol, intram in Piata Galati, prezentata la numere impare. In anii 1950, mai fiinta un singur insemn al vechiului statut : Salonul Spirache, Bd. Tolbuhin, nr. 87, la colt cu Plevna, cu o hruba ce patrundea pe sub strada Galati, cu un etaj, dar inalta cat un bloc. Spiru Negulescu fusese baiat de la tara, angajat ca baiat de pravalie, devenit om de incredere si ginere al patronului,, mostenitor al firmei, care cuprindea la parter: carciuma, manufactura si brutarie ( inchiriata) iar la etaj un renumit salon de dans. Dupa razboi, au functionat aici o strada ARLUS ( Asociatia Romana pentru strangerea legaturilor cu Uniunea Sovietica), clubul grecilor partizani ( cu buletin rosu), unde puteai sa joci subah sau table iar la parter un magazin de textile. In timpul sapaturilor pentru fundatia blocurilor, in beci s-a descoperit scheletul unei fetite disparuta de mai multi ani. Spre Carol, s-a aflat si Clubul surdo-mutilor (metoda Stusagrafie). In dosul impunatoarei cladiri a lui Spiru Negulescu se afla Fabrica de cartonaje Maxim Gorki.

In aceeasi zona au locuit medicul legist Traian Ionescu; dr. ginecolog Hadarca; Jacques Crete, director la Franco – Roman, a carui fata Elyanne, a fost colega la Sorbona cu fiica lui Eugen Ionescu, Marie France, si Gheorghe Bunea, nascut sa fie director, in ordine, Progresul ( primul director comunist) , Tractorul Brasov si Fabrica de sapun Apolo– Galati.

Intervalul Plevnei – Rahovei: bacania La Corbeanu; cofetaria lui Stoiciu ( alvita, acadele, mere glasate pe bat; braga, cataifuri – 50 de bani si tot ce-ti dorea inima, spre deliciul copiilor); o frizerie (barbierul plecand in America); drogheria Nora, mutata vizavi; papetaria si debitul de tutun ale Mariei Popescu, cu renumitele tigari Select si Orient; atelierul de palarii La Jecu si cafeneaua boxerului Fili, cel care cu pistolul a tras in tabloul membrilor biroului politic al PRM, expuse la Restaurantul 10 Mai, de pe strada Golesti.

Fiul lui Stoiciu, Boris Petrovici, elev la liceul Balcescu, participant la manifestatia pro-regalista din 8 noiembrie 1945, de ziua Sfintilor Mihail ( ziua regelui) si Gavriil, cand a rasturnat trasura prefectului, punand steagul tricolor pe turla catedralei Sf. Nicolae, a fost condamndat la ani grei de inchisoare. Dupa eliberare, a practicat fotografia cu aparatul de fotografiat de gat in Centru, afirmandu-se si ca un talentat epigramist. A emigrat in Canada.

Intervalul Rahovei – Stefan cel Mare: atelier de tamplarie; cizmarul Ionescu; magazin de menaj-sticlarie Barzuca; maruntiuri-mercerie; magazinul de mobila al lui Lupu; bacania  lui Tomita ( Toma Hristu) in propria-i casa; carciuma.

Intervalul Stefan cel Mare – Grivitei; carciuma La Rosca, magazin de lumanari; brutarie legionara; manufactura lui Blumer; bacania lui Marcu Ganea, restaurantul Piatra de Moara al lui Costica Stanciu, in dreptul restaurantului existand o piatra de moara abandonata, nu se stie de cine si de cand. Alte locatii: bacania lui Gagu; magazinul de textile al lui Lupovici (Lupu – Wolf), frecventat de femeile sarmane, deoarece dadea pe datorie inscriind la condicuta datoriile; reparatii incaltaminte; dr. Dobanda de la Abator; frizeria lui Zaharia.

Intervalul Grivitei – Bonaparte. Macelaria fratilor Manole, care aveau casa pe Bonaparte, se recomanda printr-o firma reprezentand un taur; vindeau carnea intr-o boxa poligonala cu vitralii iar pestele in spate. Fratii Manole, Tonel – Anton si Costica, mai detineau cate o macelarie separat. Mai era si macelaria lui Nicu Ichim. Un maidan si magazinul de zarzavaturi al lui Sterea completau peisajul. Pe Bonaparte locuia politistul Belu, spaima hotilor din cartier. Tactica sa: dupa prinderea hotului, il batea sau doar il moraliza si ii spunea ca e liber sa plece, dupa care il impusca pe la spate. Asa si-a gasit sfarsitul si tiganul Ghiocel, seful unei bade de hoti.

sursa: Ioan Munteanu, Editura EX LIBRIS,Braila, 2009

Bulevardele Cuza si Carol din Braila

Braila. Bulevardul Cuza.

Pe Bulevardul Cuza, nr. 136 a fost construita Biserica Bulgara cu hramul Inaltarea Domnului.

Prin ordinul nr. 7056 din 1 iulie 1868, Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice aproba cererea Comunitatii bulgare de a construi o biserica cu mijloace proprii, din caramida si piatra, in stil bizantin cu turle.Constructia Bisericii a inceput in anul 1872 si a fost terminata in anul 1882. Prin adresa nr. 19 din anul 1872, Epitropia Bisericii Bulgare din Braila informa Primaria Braila ca serviciul divin se va efectua de catre preoti bulgari alesi si platiti de Comunitatea bulgara. Planul Bisericii Bulgare elaborat de arhitectul Fr. Bonamelli a fost prezentat biroului tehnic al Primariei Braila pe 20 iunie 1872. Arhitectul orasului aproba planul sub conditia unor modificari in privinta grosimii peretilor de la fundament la suprafata, a boltei, apilastrilor de sustinere si a stilului arhitectual, indicandu-se stilul bizantin in locul celui mixt bizantin-greco-roman.

Pe Bulevardul Cuza, nr. 63 a fost construita Baia Moderna.

Baie publica exploatata si intretinuta de Comunitatea Israelita. Conform actului de donatie nr. 3467, autentificat le tribunalul Judetului Braila la 19 noiembrie 1921, Lazar Predinger a donat Comunitatii Israelite din Braila un teren si o suma de bani pentru a construi si exploata o baie. Cladirea baii a fost construita in anul 1922 din piatra, beton armat si caramida si cuprindea subsol, parter si etaj. La subsol era baia cu aburi clasa a-II-a, doua vestiare, o sala de dusuri cu bazin de apa rece, o sala cu 6 cabine cu bai la cada si un hol. La parter si etaj avea o sala de intrare, sala de frizerie si pediqure, biroul baii, vestiare, camera de dusuri, bazin cu apa calda, doua sali de aburi, cu bazin apa rece, o sala masaj si un hol cu grup sanitar. Intregul imobil avea instalatie de lumina, apa si canalizare. In anul 1940 Comunitatea Istraelita a donat baia cu intreg inventarul ei cu terenul si toate constructiile, instalatiunile ce se afla pe ea primariei Municipiului Braila cu procesul verbal de autentificare nr. 2256 din 10 decembrie 1940 de la Tribunalul Judetului Braila Sectia I. Astfel baia a fost exploatata si intretinuta de administratia locala si a luat denumirea de Baia Romaneasca.

Pe Bulevardul Cuza, nr. 178 a fost construit Liceul Nicolae Balcescu.

Imobilul Liceului Nicolae Balcescu a fost construit pe terenul donat de Primaria Municipiului Braila, in anul 1880, Ministerului Educatiei. Construit in anul 1886 din zidarie masiva, cu parter si etaj, imobilul avea doua corpuri: corpul 1 avea 26 sali ed clasa, laborator, biblioteca si cancelarie, corpul 2 avea sala de gimnastica. Intretinerea o facea Ministerul educatiei prin Comitetul Scolar. Solemnitatea inaugurarii localului a avut loc pe 7 decembrie 1886; la care a participat Dimitrie d. Sturdza, ministrul Instructiunii Publice, Spiru Haret, secretar general si Aug. Laurian. 

Braila, Bulevardul Carol

In planul orasului Braila, din anul 1830, executat din ordinul lui Kiseleff, acest bulevard nu este trecut. Mai tarziu, pana dupa Razboiul de Independenta, aceasta strada paralela cu str. Unirii, ne este cunoscuta cu denumirea strada Glasisului si avea aspectul unui drum de tara lung, plin de gropi si de praf sau noroi. In anul 1885 I se atribuie numele de Bulevardul Carol I, in anul 1948 ce de Karl Marx.

Autoritatile brailene de dupa 1990 au considerat ca denumirea de Bulevardul independentei este cea mai potrivita, fiind exclusa revenirea la vechea denumire. In perioada interbelica de-a lungul Bulevardului Carol au fost amenajate urmatoarele parcuri:

Parcul Regele Ferdinand – amenajat la intersectia Bulevardului Carol cu strada Regala format din patru parcuri simetrice cu suprafata terenului de 10.980 mp./400 lei mp. care in anul 1939 valora 4.392.000 lei.

Gradina Sfantului Spiridon – amenajata in anii 1925 si 1933, la intersectia cu strada Calarasi in fata Liceului de fete si a Bisericii Sfantului Spiridon, formata doua parcuri de o parte si de alta a strazii Calarasi.

Gradina Bulevardul Carol – Victoria – amenajata in anul 1939 la intersectia cu strada Victoriei, formand doua parcuri simetrice de o parte si de alta a strazii Victoria, cu suprafata de 3600 mp/200 lei/mp si valorand 720.000 lei.

Gradina Bulevardul Carol – Galati – amenajata in anul 1937 la intersectia cu strada Galati, formand doua parcuri simetrice de o parte si de alta a strazii Galati, cu suprafata de 3680 mp/300 lei/mp si valorand 1 104.000 lei.

Pe Bulevardul Carol, nr. 8 functiona liceul Teoretic de Fete, fosta Scoala secundara de Fete din Braila. Terenul si imobilele existente s-au achizitionat de catre Ministerul Instructiunii Publice prin Comitetul Scolar al acestei unitati in anul 1921. de la Primaria Orasului Braila si de la membrii familiei Vaglianatos in anii 1925-1935. Imobilul se compune din doua corpuri: corpul 1, aripa veche a liceului la parter cuprindea cinci sali de clasa, o sala pentru muzeu, un antreu, cinci camera pentru locuinta directoarei, iar la etaj petru sali de clasa, trei cancelarii, o camera pentru inspectie, o camera pentru contabilitate, o camera de lucru si alte dependinte.

Aripa noua, construita din beton armat si caramida, in anul 1928 cuprindea patru sali de clasa si o sala pentru asistenta medicala. Alta aripa, construita din beton armat si zidarie masiva in anul 1932, cuprindea doua sali de clasa, biblioteca. O sala de laborator, sala pentru chimie- fizica si alte dependinte; corpul 2, numai parter, avea o sala de clasa si o sala petru gimnastica. Imobilul era intretinut de Ministerul educatiei Nationale. Tot Bilevardul Carol, la nr. 91., functiona Liceul Industrial de Baieti. Imobilul a fost donat in anul 1937 Ministerului Educatiei Nationale de Primaria Municipiului Braila. Cladirea construita in anul 1895 avea corpul 1 la parter doua sali de clasa, cancelarie, ateliere de tamplarie si lacatuserie, la etaj cinci sali de clasa, un atelier de tinichigerie si o cancelarie; corpul 2 secundar avea diua ateliere de tamplarie si doua ateliere de lacatuserie.

Mai multe poze cu Buleveardele Cuza si Carol din Braila gasiti AICI

Sursa :  Editura Proilavia, Braila in carti postale ilustrate, albumul foto-documentar 1896-1948, Stefania Botez