Comuna Islaz

Comuna Islaz

Comuna Islaz

Legea comunala din 1864 (Comuna, rezultata din gruparea mai multor sate, cel putin 100 de familii sau 500 de locuitori, avea personalitate juridica, ingrijindu-si singura de interesele sale. Fiecare comuna era reprezentata printr-un consiliu comunal format din 5 – 17 membri alesi pe 2 ani, conducerea propriu-zisa revenind primarului, ajutat de un secretar si un perceptor care incasa darile) stabileste in judetul Braila un numar de 59 de comune, impartite in doua plase (plasi), Balta si Vadeni, in ultima figurand si comuna Islaz, inscrisa la alegerile din octombrie 1864 pentru Consiliul judetean, cu un numar de 545 de alegatori primari si 11 alegatori directi (unul la 50), alegator direct putand fi orice roman nascut sau care va dobandi naturalizatiunea cea noua, cu varsta de 25 de ani impliniti si un venit anual de 100 de galbeni.

In anul 1882, in plasa Vadeni, intre cele 27 comune rurale, se afla si comuna Islaz.

In 1892 judetul era impartit in 4 plase (Balta, Calmatui, Ianca si Vadeni), in ultima figurand si comuna Islaz cu satele Islaz si Piscu (Satu Lipovenesc).

In 1900 se revine la impartirea in doua plase, in plasa Vadeni fiintand si comuna Islaz (cu satele Islaz si Pisc).

In 1904 erau 20 de cercuri comunale, grupand 46 de comune si 8 comune singure, intre care la nr. 39 era inscrisa comuna Islazu cu sateleIslazu si Piscu.

In 1910 erau 4 plase, la plasa Silistraru fiind inclusa si comuna Islaz cu satele Islaz si Pisc.

In 1923: 4 plase, la Silistraru fiind incluse comunele Brailita, cu satele Brailita si Piscu, si Nedelcu Chercea, comuna nou infiintata la 1 aprilie 1923, cu satul Vatra Veche dezlipit de la fosta comuna Islaz.

In 1930 judetul Braila se compunea, alaturi de alte unitati administrative (4 plase/plasi: Calmatui, cu resedinta in satul Ion I.C. Bratianu; Ianca: Viziru si Silistraru, cu resedinta in satul Radu Negru, avand in administrare comunele Romanu, Silistraru, Nedelcu Chercea si Brailita) din 11 comune rurale, intre care se aflau Comuna Brailita cu satele si unitatile administrative satesti sau cu consiliu, Brailita, Piscu, Vadeni, si satele cu adunare sateasca, Baldovinesti, General Praporgescu, Pietroiu, Mucheni, si Comuna Nedelcu Chercea cu satele si unitatile administrative satesti cu consiliu – Cazasu, Chiscani, Blasova, Titcov, Varsatura, Lacu Sarat, Braila, Nedelcu Chercea si Radu Negru.

In 1936: 5 plase, la plasa Vadeni fiind arondate 22 de comune, intre care Brailita, Nedelcu Chercea, Piscu, Radu Negru.

In 1938 existau 82 de comune rurale intre care Brailita, Nedelcu P.Chercea, Piscu si Radu Negru.

In 1948: 6 plase, resedinta plasei Silistraru era mutata in comuna suburbana Radu Negru, plasa luand aceasta dimensiune. Din aceasta faceau parte comunele Brailita, Nedelcu P.Chercea si Radu Negru.

 

Sursa: Ioan Munteanu – „La inceput a fost Islazul …” (Istoria cartierelor Brailei)

Traditii ale lipovenilor din Braila

Traditii ale lipovenilor din Braila

Traditii ale lipovenilor din Braila

Lipovenii, candva persecutati pentru credinta lor, au venit la Braila de aproape trei sute de ani. Potrivit traditiei, barbatii poarta barbi, iar femeile batic si respecta cu sfintenie sarbatorile si posturile de peste an. In toate casele lipovenilor exista icoane mostenite de la strabuni, pe care le venereaza.

Credinciosi de Rit Vechi  – lipovenii  respecta vechiul Calendar Iulian, decalat fata de cel actual, Gregorian, cu doua saptamani.

De ziua Sfantului Ioan Botezatorul, lipovenii din Braila  sarbatoreasc Craciunul, cu 13 zile mai tarziu decat fratii ortodocsi din Rasarit.  A doua ca marime din tara, dupa cea din Tulcea, Comunitatea Rusilor Lipoveni din Braila se  imbraca  in straie de sarbatoare. De la primele ore ale diminetii, rusii lipoveni merg   la Mitropolia „Acoperamantul Maicii Domnului”, de pe strada Zidari, imbracati in costume traditionale. Altii merg la bisericile din Pisc.  A doua zi , lipovenii  participa la slujba Soborului Maicii Domnului si a Sfantului Mare Mucenic Stefan.

Dupa saptamani de post aspru, mesele lipovenilor din Braila si din Pisc sunt incarcate cu bucate alese, pregatite dupa obiceiurile stramosesti.  Simbolul Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi e crucea cu opt brate, iar Braila e centrul spiritual al lipovenilor din toata lumea. Aici sunt hirotoniti preoti pentru bisericile de Rit Vechi din toata lumea.

Obiceiuri stravechi, neatinse

Veniti parca din alte timpuri stravechi, lipovenii si-au pastrat neintinate credinta si traditiile mostenite de la stramosi, convietuind in pace cu celelalte etnii. Cantecele lor, multe cu iz religios, dansurile, portul – toate acestea conserva Ortodoxia de acum patru secole si da unicitate acestui popor evlavios.

sursa: brailaturistica.ro