Sunete elvetiene la Braila

Sunete elvetiene la Braila

Sunete elvetiene la Braila

SwiSSounds sosește la Brăila, la sfârșitul lunii septembrie. Organizat de Ambasada Elveției la București și Asociația COLORERIA, festivalul aduce pe scena brăileană artiști elvețieni și români, de muzica clasică și jazz pentru a oferi publicului brăilean/român o deschidere către lumea artistică elvețiană.

Vineri, 29 septembrie, și sâmbătă, 30 septembrie, îi vom aveam pe scena Filarmonicii “Lyra – George Cavadia“ pe Alexandru Gavrilovici – vioară (Elveția), Marie Trottmann – harpă (Elveția) și Aurelian Băcan – clarinet (România). Cei trei artiști vor susține două concerte extraordinare cu arii celebre din George Enescu, Aram Haciaturian, Jacques Ibert, Béla Kovács, Camille Saint-Saëns, Constantin Silvestri, Igor Stravinsky.

Alexandru Gavrilovici, violonist elvețian de origine română, este fondatorul Academiei Sighișoara, un festival internațional de renume pentru tineri muzicieni din întreaga lume, care are loc anual la Sighișoara începând cu anul 1993. Marie Trottmann, harpistă de excepție, docent la Academia de Muzică din Neuchatel / Elveția, predă și interpretează pentru Academia Sighișoara din 2012.

De origine brăilean, Aurelian Băcan este solo-clarinetist în cadrul Orchestrei Filarmonicii de Stat „Transilvania” din Cluj-Napoca și doctorand  al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima”, rămânând foarte activ și în domeniul compoziției.

Un moment așteptat cu interes și bucurie de iubitorii de jazz de calitate este concertul de jazz al trupei elvețiene Thierry Lang Trio, cu trei artiști de excepție ai jazz-ului European: pianistul de origine elvețiană Thierry Lang, cu o impresionantă discografie și numeroase apariții la festivaluri de prestigiu din întreaga lume , renumitul basist Heiri Kanzig și Andi Pupato, unul dintre cei mai apreciați percuționiști din Elveția.

Thierry Lang Trio concertează pentru prima dată în România, pe scena prestigiosului teatru “Maria Filotti” din Brăila.

La eveniment îl avem ca invitat special pe Excelenta Sa, domnul Urs Herren, Ambasadorul Elveției.

Biletele se pot achiziționa de la casele de bilete Filarmonica “Lyra – George Cavadia“ și Teatrul “Maria Filloti” începând cu data de 20 septembrie

Programul complet al evenimentului il găsiți aici 

Finala Concursului „Armoniile Dunarii” Brăila

armoniile dunarii

Finala Concursului Armoniile Dunarii Brăila

În urma preselecţiilor Concursului Naţional de Muzică Uşoară pentru Copii “ARMONIILE DUNĂRII”, au fost desemnaţi 63 de finalişti.

Vineri, 18 martie 2016, la sediul Şcolii Populare de Arte „Vespasian Lungu” Brăila, au avut loc preselecţiile pentru desemnarea finaliştilor celei de-a şaptea ediţii a Concursului Naţional de Muzică Uşoară pentru Copii “ARMONIILE DUNĂRII”, organizat de Şcoala Populară de Arte „Vespasian Lungu”, cu sprijinul Consiliului Judeţean Brăila, pe 25 martie 2016, începând cu ora 11.00, în Sala de spectacole a Societăţii Muzicale “Lyra” din Brăila.

În confruntarea pentru câştigarea Marelui Premiu al Concursului, dar şi a celorlalte premii pe grupe de vârstă, cei 63 de concurenţi proveniţi din Brăila, Galaţi, Bârlad, Constanţa, Iaşi, dar şi din alte zone ale ţării, sunt împărţiţi pe trei categorii de vârstă: 7 10 ani – 24 concurenţi, 11-14 ani – 26 concurenţi şi 15 18 ani – 13 concurenţi. Ziua se va încheia cu un recital de excepţie susţinut de binecunoscuta solistă Maria Radu.

Juriul este compus din personalităţi marcante ale muzicii uşoare româneşti: preşedinte – Mihai Vanica (compozitor, realizator emisiuni muzicale Radio România Cultural); Jolt Kerestely (compozitor); Viorela Filip (profesor canto, textier, interpret); Adrian Ordean (compozitor); Mariana Iordache (profesor canto).

Evenimentul reprezintă o modalitate de promovare şi stimulare a studiului muzicii uşoare în rândul tinerelor talente şi urmăreşte readucerea în atenţia publicului a celor mai valoroase creaţii muzicale din componistica românească şi internaţională. În 2015, Marele Premiu a fost câştigat de concurenta în vârstă de 13 ani – Yasmine Daria Oprea, din Bucureşti, care va susţine un microrecital în deschiderea concursului.

Detalii se pot obţine la telefon 0239/612104, pe e-mail vespasianlungu@yahoo.com şi pe site-ul www.vespasianlungu.ro, secţiunea Concursuri.

 

Spectacolul de teatru „În cuvintele tale”

În cuvintele tale

Spectacolul de teatru În cuvintele tale

Asociația Culturală REPLIKA organizează cu sprijinul partenerilor locali Teatrul „Maria Filotti”, Sala „Lyra” și Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila spectacolul de teatru „În cuvintele tale”. Piesa este inspirată din sutele de povești digitale create în cadrul proiectului Agora Culturală @ Biblioteca Ta, ce promovează diversitatea culturală a minorităților etnice din România. Spectacolul se joacă la Sala Lyra, joi, 25 februarie, ora 19.00. Intrarea liberă.

Piesa de teatru originală „În cuvintele tale” aduce pe scenă perspectiva românilor despre multiculturalism:

  • Peste 900 de povești despre diversitatea culturală a minorităților autohtone, spuse de români în bibliotecile publice, au fost adunate prin proiectul Agora Culturală @ Biblioteca Ta
  • Echipa formată din dramaturgul Peca Ștefan, regizorul Radu Apostol, actrițele Mihaela Rădescu și Katia Pascariu, arhitectul Gabi Albu, muzicianul Bobo de la Fără Zahăr și video designerul Elena Găgeanu a transpus aceste povești într-un spectacol de teatru
  • Piesa de teatru va avea avanpremiera pe 22 februarie, în București și va fi itinerată în cele trei județe implicate în proiect: Brăila (25 februarie), Sibiu (26 februarie) și Cluj-Napoca (29 februarie)

Spectacolul va avea premiera oficială pe 23 și 24 martie, de la 19.00, la Centrul de Teatru Educaţional Replika.

Piesa de teatru creată de Peca Ștefan pornind de la peste 900 de povești digitale spuse în bibliotecile publice despre diversitatea culturală a minorităților din România va avea avanpremiera pe 22 februarie, în București.

Cu sprijinul partenerilor locali Teatrul Maria Filotti, Sala Lyra, Teatrul Gong, Centrul Național al Dansului, Colectiv A și cu suportul Bibliotecilor Județene, spectacolul de teatru în regia lui Radu Apostol va fi itinerat în orașele Brăila, Sibiu și Cluj, în perioada 25-29 februarie.

Textul piesei inspirate de poveștile despre minorități spuse de peste 900 de români îi aparține unuia dintre cei mai talentați dramaturgi de azi în România, Peca Ștefan, regia, lui Radu Apostol, iar distribuția spectacolului e compusă din două actrițe cunoscute iubitorilor de teatru românesc: Mihaela Rădescu și Katia Pascariu. Scenografia este semnată de arhitectul Gabi Albu, iar muzica, de bine-cunoscutul Bobo Burlăcianu de la Fără Zahăr, și proiecțiile video, de Elena Găgeanu.

Realizarea colecției de peste 900 de povești digitale spuse de români despre multiculturalism s-a datorat proiectului Agora Culturală @ Biblioteca Ta, inițiat de ANBPR și bibliotecile publice și susținut prin implicarea partenerilor Asociația Culturală REPLIKA și Jazzmontor AS Norvegia. Aceste povești, multe dintre ele cu un potențial dramatic deosebit, au devenit sursa de inspirație pentru realizarea unei piese de teatru originale, care surprinde cele mai relevante aspecte ale peisajului cultural românesc din perspectivă multietnică.

Cum vorbim despre noi înşine? Cum ne exprimăm „în cuvintele noastre”? Cum apar tradiţiile şi obiceiurile româneşti azi? Cum vorbim despre ele, rămânând noi înşine? În ultimul an, cât timp a fost implementat proiectul Agora Culturală @ Biblioteca Ta, românii au transpus răspunsurile lor în format digital, răspunsuri care au fost arhivate de bibliotecile din patru județe,remarcabile prin diversitatea lor etnică: Brăila, Sibiu, Cluj și București.

GALA PREMIILOR CULTURALE BRĂILENE pentru anul 2015 – EDIŢIA a V-a

GALA PREMIILOR CULTURALE BRAILENE pentru anul 2015 – EDITIA a V-a

GALA PREMIILOR CULTURALE BRAILENE pentru anul 2015 – EDITIA a V-a

Pe parcursul ultimilor patru ani, reprezentantul în teritoriu al Ministerului Culturii – Direcţia Judeţeană pentru Cultură Brăila a iniţiat şi organizat GALA PREMIILOR CULTURALE BRĂILENE.

Receptivi la valoarea în cultură şi la complexitatea fenomenului cultural românesc, în acest an avem bucuria şi deosebita plăcere de a vă invita să ne onoraţi cu participarea la GALA PREMIILOR CULTURALE BRĂILENE pentru anul 2015 – EDIŢIA a V – a – care va avea loc în data de 29 ianuarie 2016, cu începere de la orele 17. 00, la Instituţia Publică de Spectacole „LYRA”

Acest eveniment cultural, ajuns la a cincea ediţie a sa, se doreşte a fi un mijloc de recunoastere şi recompensare a valorii, de stimulare şi promovare a eforturilor, acţiunilor, demersurilor, proiectelor şi oricăror produse şi servicii culturale făcute în beneficiul Brăilei şi comunităţii brăilene, atât de către instituţiile publice de cultură, cât şi de asociaţii, fundaţii, persoane fizice şi/sau juridice şi simpli cetăţeni ai Brăilei, cu iubire, interes şi dăruire pentru viaţa cultural spirituală a „cetăţii”.

Cu acest prilej, vor fi acordate Diplome de Onoare şi Trofee de Excelenţă celor care, pe domenii de referinţă ale culturii şi patrimoniului naţional, au realizat superior actul cultural/artistic sau, au avut iniţiative, debuturi şi proiecte remarcabile în domenii de specialitate, respectiv cultura în sectorul public, patrimoniul cultural naţional, cultură scrisă şi mass media, arte vizuale şi muzicale, promovarea valorilor culturale brăilene, şi, nu numai, de-a lungul anului 2015.

Inaugurăm, începând cu această ediţie, atât o nouă structură a secţiunilor de acordare a premiilor, cât şi o altă configuraţie a desfăşurării evenimentului nostru anual, care vizează creşterea calităţii şi competitivităţii în toate domeniile vieţii culturale locale, stimularea într-un grad mai înalt a emulaţiei în rândul creatorilor şi deţinătorilor de valori cultural – spirituale.

Intervenţiile artistice, în acest an, vor fi susţinute de: Corul MACABI, Corul MIXT „TRISON”, Maria Radu, Gabriel Nicolae Ciubuc, Grupul „ Steluţe Dunărene”, Trupa „Antic” şi invitaţii săi: Leonard Puia şi Mario Apostol.

În speranţa că, manifestarea noastră realizată în parteneriat cu Instituţia Publică de Spectacole „LYRA”, Şcoala Populară de Arte «Vespasian Lungu» şi Biblioteca Judeţeană „PANAIT ISTRATI” Brăila se va constitui într-un reper al vieţii culturale locale şi al eforturilor destinate realizării de manifestări culturale valoroase, vă aşteptăm să ne onoraţi cu participarea Dumneavoastră .

George Cavadia – compozitor si cantaret

George Cavadia – compozitor si cantaret

George Cavadia – compozitor si cantaret George Cavadia (n. 1858, Macedonia – d. 18 ianuarie 1926, Paris), a fost un  mare cantaret de lied si romante , autodidact in muzica, membru fondator la  Societatea muzicala „Lyra”, din Braila.

 Poate fi considerat un Mecena, cel putin  din doua considerente: contributia sa nu  numai ca promoter al ideii infiintarii Societatii muzicale „Lyra”, ci si ca sustinator cu  fonduri banesti importante la construirea cladirii monumentale, a dotarii cu mobilier  pentru sala de spectacol si a inzestrarii cu un pian de concert; meritul de a fi fost  indrumatorul tinerei Hariclea Hartulary pe drumul artei lirice, sprijinul dat viitoarei  soprane Darclee, pe care o introduce in cercurile protipendalei muzicale brailene:  Suliotti, Pana, Umvogel, Hepites, Berlescu, Petrica Jean sau Drossino.

 George Cavadia s-a nascut in anul 1858 in Macedonia si s-a stabilit la Braila cu parintii,  de cand era copil. Starea materiala a familiei i-a inlesnit inzestratului tanar sa studieze  pianul si sa ia lectii de canto cu tenorul italian Luigi Ademollo.

Inzestrat cu o ampla voce de bariton si cu un evident talent in domeniul componisticii, posesor al unei culturi muzicale si generale de exceptie, G.Cavadia s-a implicat cu rabdare, tact si sprijin material in infiintarea Scolii de Muzica, devenita mai apoi Conservator, in edificarea Societatii Muzicale „Lyra”, a Corului si a Orchestrei Simfonice ale acesteia. El are meritul de a fi intuit fondul genetic muzical al brailenilor, pe care l-a cultivat cu alte personalitati ale vietii muzicale locale si le-a adjudecat emblema onorabila de napolitani de la Dunare. Daca Braila a produs pana la cel de-al doilea Razboi Mondial cei mai multi cantareti de talie nationala si internationala, aceasta se datoreaza lui George Cavadia si generatiei sale de muzicieni.

Cavadia n-a fost doar promotorul culturii muzicale brailene, ci si unul care a determinat numeroase activitati ale aristocratiei bucurestene de pe la 1880 – 1884. Prin februarie 1883 canta pe scena Teatrului National din capitala intr-un spectacol la care a asistat familia regala. Printesa Bibescu l-a acompaniat la pian iar acesta a interpretat “Santa Maria, de Gabriel Faure, romanta sa “Unde esti?” si “Epistola” de George Ventura. Vocea sa de o remarcabila intindere – de la gravitatea basului pana la registru de tenor – a rasunat si a desfatat generatii de ascultatori nu numai la Braila sau in tara, ci si la Neapole, Paris, Madrid, Nisa, iar cronicarii muzicali ai timpului il asemanau cu celebrii Carusso si Tamberlick.

Cavadia a fost cel mai valoros autor de romante, pe care le-a cantat chiar el sau generatii de lautari, care i-au adus renumele si popularitatea peste hotarele  vechiului regat, fiind cantata in Bucovina, Basarabia si Ardeal. Romante ca: Unde esti?, Doua roze, Alinta, Despartirea, Da-mi pace, Dor de razbunare, Adio, Visul, sau Te iubesc, i-au adus faima si au ramas inscrise in repertoriul de aur al acestui atat de popular gen muzical.

Bogat, mare proprietar agricol, fara alta ocupatie decat aceea temporara de consul al Spaniei, George Cavadia, “acest mare artist a avut grija ca din averea sa sa inzestreze orasul Braila cu mijloacele necesare, pentru ca templul muzicii brailene, palatal Lyra, sa poata gazdui Conservatorul de Muzica, Corul si Orchestra simfonica ale societatii filarmonice Lyra, al caror fondator a fost la 1883” – afirma G.Gr. Poslusnicu in Istoria muzicii la romani.

In plan personal, Cavadia poate fi considerat mentorul spiritual al Haricleei Darclee, pe care a sfatuit-o sa se dedice scenei si sa aleaga pentru continuarea studiilor o scoala de canto la Paris, apoi o introduce in cercurile de elita ale Bucurestiului, in anturajul cultural al unor personalitati ca: Elena Vacarescu, Irina Vladaia, basul Alexiu, profesorul George Stephanescu.

Canteretul si compozitorul George Cavadia, Mecena al Brailei, a murit la 18 ianuarie 1926 la Paris, de unde a fost adus si inmormantat la Braila.

Prin Hotararea Consiliului Local Municipal nr.171 din 30 iulie 2004, George Cavadia a fost declarat, post-mortem, Cetatean de Onoare al Brailei. 

George Cavadia – compozitor si cantaret

Muzica vocala

  • Despartirea, pentru voce si pian, versuri de Theodor Serbanescu, Bucuresti;
  • Le Depart, romanta pentru voce si pian, versuri de Hoffmann, Bucuresti;
  • Te iubesc, pentru voce si pian, versuri de Theodor Serbanescu, Bucuresti;
  • Sarutarea, pentru voce si pian, versuri de Theodor Serbanescu, Bucuresti; idem in L’Ilustration, Paris, 1889 (versurile traduse in limba franceza de August Clavel);
  • De ce m-ai desteptat? pentru voce si pian, versuri de Carol Scrob, Bucuresti;
  • Dor de razbunare, pentru voce si pian, versuri de Carol Scrob, Bucuresti; idem in Romante, caietul 1, Bucuresti, 1958 (editia I), 1963 (editia II); idem in Romante, cantece de petrecere si cantece populare romanesti. Bucuresti, 1978;
  • O durere muta, pentru voce si pian, versuri de D.C. Ollanescu, Bucuresti;
  • Te iubesc, nu ma uita, pentru voce si pian, versuri de Carol Scrob, Bucuresti;
  • Unde esti?, pentru voce si pian, versuri de Theodor Serbanescu, Bucuresti; idem in Romante, caietul 2, Bucureati, 1958 (editia I), 1963 (editia II);
  • Randunica, pentru voce si pian, versuri de C. Petroni, Bucuresti;
  • Euphrosine, pentru voce si pian, versuri de I. Mallo, Bucuresti;
  • Da-mi pace, pentru voce si pian, versuri de Carol Scrob, Bucuresti;
  • Alinta, pentru voce si pian, versuri de Theodor Serbanescu, Bucuresti;
  • Visul, pentru voce si pian, versuri de C. Vacarescu, Bucuresti, 1884;
  • Stiu ca m-ai ierta, pentru voce si pian, Bucuresti, 1884;
  • Jalea mea, pentru voce si pian, versuri de Carol Scrob, Bucuresti, 1885;
  • Sarutul, pentru voce si pian, versuri de Theodor Serbanescu, Bucuresti, 1892;
  • Adio, pentru voce si pian, versuri de Theodor Serbanescu, Bucuresti;
  • Doua roze, pentru voce si pian, versuri de I. Trandafilia, traduse din greceste de I.A. Ghimpa, Bucuresti, 1899;
  • Lumea mea, Bucuresti, 1899;
  • Melodii pentru voce si pian, Bucuresti.

 

 

Sursa: Dumitru Anghel – “Cetateni de onoare ai Brailei”

Bulevardul Mihai Eminescu din Braila

Bulevardul Mihai Eminescu din Braila

Bulevardul Mihai Eminescu din Braila

Aceasta strada reprezinta locul de promenada preferat al localnicilor, fiind artera care masoara si astazi ca si in trecut, pulsul comercial al orasului. Odata cu infiintarea orasului, ea a primit denumirea de Strada Bucuresti, apoi de Kiseleff, de Strada Regala si apoi Strada Republicii, iar dupa Revolutie, autoritatile i-au atribuit numele actual. Cladirile sale, realizate in majoritate in a doua jumatate a secolului trecut, beneficiaza de o arhitectura deosebita in stil baroc. Fiind un muzeu in aer liber, autoritatile au declarat-o zona istorica si au trecut la conservare prin renovarea ei. Devenind numai pasaj pietonal in care circulatia vehiculelor este interzisa, strada beneficiaza de 30 de jardi­niere si cateva fantani arteziene care-i confera un farmec deosebit.

Plecand din Piata Traian spre vest, prima cladire pe dreapta este Teatrul Municipal „Maria Filotti” care a fost prezentat. Inaintand pe partea stanga la cinematograful „Lyra” se afla sediul Cinematograful Lyra BrailaSocietatii Muzicale „Lyra” care are o orchestra filarmonica deosebita. Urmeaza pe aceeasi parte, o cladire cu 7 etaje numita Casa Modei, care reuneste pe artistii locali in domeniul confectiilor si tricotajelor. In fata cladirii se afla bustul „Anei Aslan”. Pe partea dreapta, pe o straduta laterala, numita Petru Maior, se afla o biserica datand din 1872. Ea se numeste „Sfintii Petru si Pavel” si este construita in stil bizantin. Pe aceeasi straduta, dar inaintand din partea stanga a strazii Eminescu se afla Sinagoga Brailei. Realizata in perioada interbelica, cand la Braila erau mii de evrei, mai este frecventata doar de cateva zeci de persoane. Ceva mai departe se afla vechea arena de box a orasului, celebra in timpul fratilor Calistrat si Simion Cutov. Ajungand la intersectia cu b-dul Cuza pe stanga se afla cinematograful „Popular” iar pe dreapta magazinul „Winmarkt”.

Acesta are suprafata de 10.000 m2 si este cel mai mare spatiu comercial al orasului. A fost ridicat in anul 1978 intr-un stil modern. Pe partea stanga a intersectiei cu b-dul Cuza se afla biserica „Inaltarea Domnului”. Ea a fost ridicata de imigratia bulgara pe la mijlocul secolului trecut. In curtea bisericii se afla un monument care aminteste urmatoarele:

„Pe acest loc s-a aflat casa unde in 1869 emigrantii bulgari au pus bazele Academiei bulgare de stiinte”. Ea a fost inaugurata in 1969. Dintre bulgarii, care se remarca mentionam pe: Hristo Botev si Ivan Vazov. Despre primul aflam ca a locuit intr-un han numit „Ceaparu”, care a existat prin anii 1960 la intersectia cu B-dul Independentei. In acest loc, unde se afla acum blocul A, o placa comemorativa aminteste: „Pe acest loc a fost casa memoriala Hristo Botev, poet si revolutionar, care a locuit in Braila in perioada 1869-1871”. Hristo Botev si alti revolutionari au reusit sa captureze in anul 1871 vasul austriac Radetzky, pornind intr-o campanie de eliberare a tarii sale. In ciocnirea de la Vrata cu trupele imperiului otoman, el a murit eroic in lupta, inaintand spre vest ajungem la „Piata Centrala” unde se afla halele orasului. Cladirile halelor au fost ridicate in 1920 de primarie. Pe partea dreapta se gasea uzina „Laminorul” cunoscuta in trecut sub denumirea de IMD, o puternica intreprindere cu profil laminat. Pe stanga se afla cartierul Obor, care aminteste de vechiul obor de cereale, ce se afla in aceste locuri. Trecand peste calea ferata, soseaua isi schimba denumirea in Ramnicu Sarat. Soseaua face legatura cu orasul Ramnicu Sarat aflat la 56 km. de Braila.

  • Cinematograful Lyra Braila
  • Winmark Braila, Magazin Dunarea Braila
  • Bulevardul Mihai Eminescu din Braila

sursa: Istorialocala.ro

Palatul Lyra

In anul 1883 se infiinta la Braila Societatea Filarmonica Lyra, iar in 1919 Lyra crease Conservatorul / Academia de Muzica, sub conducerea lui Jean Adrian si care, inca din primul an, functiona cu mai multe clase: trei de pian, doua de vioara, una de violoncel, una de flaut, doua de canto, una de teoria muzicii si una de teatru.

Neavand un spatiu propriu, compozitorul de romante George Cavadia, presedintele Societatii Lyra,  ia initiativa construirii unui local propriu, primind in 1923 din partea Primariei gratuit (primar Radu Portocala) un teren viran, cu suprafata de 1416 m.p., proprietatea Comunei, donatia Dumitru Ionescu, situat in strada Cojocari (fosta Gradina Paradis).

ladirea se va ridica intre anii 1924-1926 (arhitect Savulescu) datorita unor generosi donatori, intre care George Cavadia: 1.000.000 lei, 200 scaune pentru sala de spectacol si un pian de concert. Pentru finalizarea lucrarilor la sala de concerte si pentru plata acusticienilor adusi din Italia, Societatea Lyra a inchiriat holul si sala de concerte unui antreprenor de cinematograf, pe nume Stavru Valerianos, care si-a denumit intreprinderea cinematografica tot Lira, ortografiata cu “i”. Datorita acusticii perfecte, sala de concerte a fost numita “Sala Dalles a Brailei“, aici concertand nume sonore in frunte cu George Enescu. In noua cladirea, la a carei constructie contribuise si Primaria cu 500.00 lei si Prefectura cu 100.000 lei, Societatea Lyra condusa de muzicianul si filantropul George Cavadia sau de profesorul Liviu Macedonescu, va intretine ani de-a randul o atmosfera muzica elevata.

Palatul Societatii Filarmonice Lyra (astazi Institutia Publica de Spectacole Orchestra Simfonica Lyra, ) a servit ca sediu pentru activitatile culturale ale armatei sovietice, intrand, prin nationalizare, in proprietatea Intreprinderii Cinematografice. Dupa  14 ani de confruntari juridice, in anul 2010 clarirea a fost retrocedata Societatii Filarmonice  recuperata prin insistentele unei singure persoane, Dr. Nicu Teodorescu.