Interviu cu dl. Ionel Candea, directorul Muzeului de Istorie Braila


In cartea de impresii a muzeului, doamna Mihaela Livia Frunza de la Colegiul National „Gh. M. Murgoci” compara prestigioasa institutie pe care o conduceti cu un sanctuar al bijuteriilor istorice. Este stiut faptul ca in prezent, muzeul este structurat pe mai multe sectii, respectiv arta, arheologie, etnografie, istorie, memoriale si stiintele naturii. Care ar fi cele mai pretioase exponate ale colectiilor?

Ne bucura aprecierile doamnei Mihaela Livia Frunza desi, pentru mine, Muzeul Brailei nu contine de multe ori bijuterii, decat in sens figurat. Multe, foarte multe dintre obiecte, sunt rezultatul cercetarii arheologice si astfel le privesc drept bunuri recuperate pentru istoria, cultura si civilizatia noastra din „…bube, mucegaiuri si noroi”.

Este foarte greu sa alegi din zecile de mii de piese ale Muzeului Brailei, din toate domeniile vietii si activitatii omenesti, cateva piese anume. Oricum, la Sectia de Arta, donatia Nicapetre, piesa cu piesa sau in ansamblu, reprezinta un adevarat tezaur la care, sigur, se adauga lucrari ale unor mari creatori, precum Nicolae Grigorescu, Theodor Pallady, Gheorghe Petrascu, Gheorghe Naum, Emilia Dumitrescu, Max Herman-Maxy etc. Sectia Memoriale detine obiecte ale celui mai cunoscut si mai tradus scriitor roman peste hotare – Panait Istrati –  dar si obiecte similare, ce au fost candva ale lui Perpessicius, Fanus Neagu etc. Sectia Etnografie detine la randu-i un tezaur inestimabil, ilustrand cultura populara si arta populara romaneasca din Campia Brailei, avand intre ele tipare de cas, dar si icoane, unelte de pescuit sau agricole, unicate sau foarte rare.

Colectia de  stiintele naturii care, ca si Sectia de Etnografie merita un lacas anume pentru expunerea colectiilor, detine – lucru extrem de important – exemplare din fauna Baltii Brailei, asa cum sunt vulturii sau, din Campia Brailei, dropia, disparute ca specii, ce provin din colectiile Muzeului Stiintific intemeiat la 23 august 1881 prin Decretul 2134 semnat de Regele Carol I la Sinaia.”

 

Pe plan local, Muzeul de Istorie este una dintre acele institutii ai carei oameni par a nu obosi niciodata, pentru ca mai presus de orice, munca pe care o desfasoara este pasiune. Vorbiti-ne despre echipa dumneavoastra.

Imi face placere sa spun ca, de-a lungul vremii, muzeul si-a consolidat statutul de institutie de cercetari pentru nord-estul campiei muntene, pe toate domeniile mai sus amintite. 

Atat colegul dr. Valeriu Sirbu, cercetator stiintific I, cat si dr. Zamfir Balan, cercetator stiintific II, au merite deosebite in rezultatele speciale ale Muzeului Brailei in plan stiintific si muzeografic, iar sefii de sectie dr. Maria Stoica, Ghena Pricop, dr. Stanica Pandrea, Gabriela Closca, Elena Ilie, dr. Nicolae Onea, cu foarte mare pasiune si pricepere duc, an de an, prin proiecte, cunoasterea fiecarui domeniu mai departe, ilustrandu-l totdeauna muzeografic.

Remarc, de asemenea, pe tinerii cercetatori care vin din urma (dr. Costin Croitoru), asa cum se spune, cu certitudinea pentru mine ca vor duce si mai departe, mai sus, performantele Muzeului Brailei.”

 

Cum a fost anul 2011 si ce asteptari aveti de la 2012?

In ciuda crizei, invocata adesea pentru orice, Muzeul Brailei a avut in 2011 sansa de a incheia, fireste in linii mari, lucrarile de reabilitare pentru cateva din cladirile sale. Amintim aici ca la 10 mai 2011 am redeschis Sectia de Arta in corpul C al muzeului, construit din temelii intre 2009 – 2011. In corpul B al sediului Muzeului Brailei restaurat, tot la 10 mai 2011 am redeschis Centrul Memorial Nae Ionescu, Vasile Bancila, Anton Dumitriu, amplificat cu inca doua personalitati stiintifice plecate de la Braila: Edmond Nicolau si Ana Aslan.

Nu in ultimul rand aici, in corpul B, s-au redeschis Galeriile „Gheorghe Naum” ale Muzeului Brailei. Si ele, ca si celelalte obiective, au fost inchise din 1991/1992, adica de acum 20 de ani. 

Mi-as dori ca in 2012 cladirea din strada Polona, hotarata de Consiliul Judetean Braila pentru Muzeul Brailei in vederea etalarii colectiilor de Etnografie si Arta Populara, sa fie reabilitata pentru o astfel de misiune, dupa cum sectia de Stiintele Naturii merita, din perspectiva lui 2012 – 2013, o reorganizare ce trebuie sa inceapa cu cladirea total nepotrivita pe care o detine in prezent.”

 

La universitate, unul dintre cursurile la care veneam cu o deosebita placere si nerabdare era cel de istorie locala. Stiu ca sustineti necesitatea predarii acestei materii macar si la ciclul liceal, pentru ca este de-o importanta capitala sa-ti cunosti, fie si numai in linii mari, trecutul. Ce spun oamenii-cheie ai ISJ Braila despre aceasta initiativa?

„In ceea ce ma priveste, am socotit si socotesc de maxima importanta pentru cultura si educatia unui om, cunoasterea istoriei si geografiei locale. A fost o idee pe care marele Spiru Haret, matematician, a reusit sa o impuna scolii romanesti de peste un veac. Astazi am uitat cu totul de o astfel de trebuinta si consecintele se vad: tineri ce nu stiu de unde vin si incotro se indreapta. E mai mult decat dureros, este tragic. Nu stiu ce gandesc cei de la ISJ Braila despre cunoasterea istoriei si geografiei locale, indiferent de nivelul scolar parcurs. Pentru mine este cert ca mondializarea, globalizarea, distrugerea identitatii nationale se aplica la noi, de catre noi, cu multa bucurie, la fel cum in anii ’50 cealalta uniune, Uniunea Sovietica, era transpusa tot de catre noi, cu exces de zel ce trezeste si astazi mirare si indignare.”

 

Reteaua de catacombe impresioneaza si starneste interesul tuturor celor pasionati de istorie. Care sunt planurile Muzeului? Vor ajunge vreodata hrubele Brailei sa fie redate circuitului turistic? 

„Muzeul Brailei va continua si in 2012, si probabil 2013 si 2014, cercetarile in Gradina Publica, unde urmeaza sa punem in valoare, cu sprijinul nemijlocit al Primariei, segmentele din hrubele ce vor fi interceptate, dar si fragmentele din cea de a patra linie de fortificatie a orasului din veacul al XVIII-lea sau depozitele de mei din veacurile XVII – XVIII. Cred ca brailenii, si nu numai ei, merita o astfel de restituire a trecutului inconfundabil al acestui oras.”

 

Pe siteul Muzeului sunt enumerate 36 de santiere arheologice la care participa efectiv specialisti ai institutiei. Ce descoperiri importante s-au facut?

„Este adevarat, muzeul are de facut fata unei mari provocari. Este vorba, intai de toate, de cercetarile arheologice preventive, asa cum este vorba in oras de cele ce trebuie sa preceada lucrarile de constructii (exemplu: Str. Ana Aslan, Nr. 27 – 29, Piata Poligon, Nr. 2 Bis – Casa Petre Stefanescu Goanga – sau Str. Anghel Saligny, sediul Agentiei de Dezvoltare Regionala etc.). 

In judet, numeroase interventii s-au facut mai ales in legatura cu proiectele benefice populatiei pentru implementarea sistemului eolian de producere a energiei electrice.

Au fost descoperite cu acest prilej numeroase urme de viata din neolitic si epoca bronzului, pana in epoca medieval tarzie si moderna, care intregesc pe de o parte colectiile muzeului, iar pe de alta parte adancesc cunoasterea istoriei acestei parti de tara.”

 

Din nefericire, monumentele istorice ale Brailei se degradeaza de la o zi la alta. Unele sunt revendicate de catre mostenitori, instantele tot dau noi termene si cladirile raman ale nimanui. Cum priviti dumneavoastra ca istoric aceasta situatie?

„Aveti perfecta dreptate, este o situatie revoltatoare cea privitoare, in special, la imobilele a caror proprietari nu au fost inca stabiliti, conform legii. Si eu ma intreb cum este cu putinta ca o cladire ca Hotel Pescarus, fost Hotel Bristol, cladire legata de celebra cantareata Hariclea Darclée, sa arate asa cum arata astazi. Nu cred ca ne mai putem permite inca, la inceputul secolului XXI sa privim cu nepasare la pierderea identitatii noastre prin degradarea si pierderea monumentelor noastre. 

Reamintesc tuturor ca deviza Muzeului Brailei este „Un viitor pentru trecutul nostru!”. Se intelege, deci, si pentru monumentele noastre.”

 

Inamicul public nr. 1 pare a fi tot mai mult banul. Muzeul a avut cateva proiecte bune finantate. Care este situatia actuala?

„Asa cum spuneam si la inceput, desi criza economica este cel mai adesea invocata de unii pentru lipsa de performanta, o spun cu toata raspunderea, Muzeul Brailei a beneficiat si beneficiaza in prezent (2012) de un buget care sa-i permita realizarea in multe directii si cu un viitor datator de speranta, proiectele sale stiintifice, educationale etc. 

Fac precizarea ca in 2012 Consiliul Judetean Braila a alocat Muzeului Brailei, datorita extinderii activitatii sale, a continutului lor deosebit, 1.000.000 RON in plus fata de 2011.”

 

Editura Istros face cinste Brailei. Exista un plan editorial?

„Una din cele mai mari realizari ale Muzeului Brailei, dupa 1990, o constituie intemeierea si activitatea Editurii Istros. Este o activitate distincta si specifica a Muzeului Brailei, unanim recunoscuta astazi, incepand cu Academia Romana, trecand prin universitatile mari ale Romaniei si terminand cu confratii din toate muzeele din tara. 

Intemeiata in 1995, deci cu 17 ani in urma, editura a tiparit peste 200 de lucrari (215), primind numeroase premii, asa cum in 2011 au fost cele trei premii ale Academiei Romane pentru trei lucrari din seria „Teze de doctorat”. Fireste, exista un plan editorial pe care ne straduim sa il armonizam, intai de toate, cu interesele stiintifice si culturale ale Brailei din antichitate, in perioada medie si moderna. La fel, marile personalitati ale Brailei sunt in atentia noastra si lucrul se vede din seriile Nae Ionescu si Vasile Bancila.”

 

In incheiere va las libertatea de-a spune orice considerati dumneavoastra a fi important si nu s-a adus in discutie. 

„Cred ca un lucru important in viata oricarei institutii il reprezinta claritatea in ceea ce priveste proiectul, tenacitatea in implementarea lui, prin urmare posibilitatea reala de a-l continua. 

Sper ca Muzeul Brailei sa poata sa duca la indeplinire, cel putin in linii mari, intentia de a fi in viitorul nu prea indepartat un Muzeu al Brailei complex si complet, dar si un Institut al Dunarii.”

sursa: Florentin GURĂU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *