19 martie 2014, 10:01 2047 Views

Obiceiuri, traditii si sarbatori religioase ale lipovenilor

Braila a primit in decursul timpului variate etichete, pe care le poarta si astazi cu mandrie: “Poarta spre lume”, Mozaic interetnic”, Braila Cosmopolita”, Mica Europa”, sunt cateva dintre ele. Braila este oglinda etnicilor sai care si-au pus amprenta pe imaginea orasului si pe viata sa spirituala in mod evident.

Obiceiurile rusilor-lipoveni sunt in stransa legatura cu sarbatorile religioase. Calendarul iulian pe care il respecta, a ramas neschimbat, acesta este decalat cu 13 zile fata de cel gregorian. Pana in zilele noastre, lipovenii au pastrat obiceiul efectuarii semnului crucii in aproape orice actiune pe care o intreprind.

Cel mai bine s-au pastrat obiceiurile legate de Maslenita (Saptamana Branzei sau Lasata Secului) – saptamana de dinaintea intrarii in postul Pastelui. Este o saptamana de voie buna, sarbatorita cu cantece vesele pe strazile localitatilor si cu preparate lactate specifice: vareniki, blini, piroghi, etc.

In timpul slujbei de Florii, podelele bisericilor sunt acoperite cu un covor de iarba, in timp ce credinciosii tin in maini lumanari si crengute de salcie sfintite cu aceasta ocazie. Pastele este o sarbatoare foarte importanta pentru rusii lipoveni. Aceasta se sarbatoreste in familie, cu oua vopsite si cozonac, ce se sfintesc in dimineata Invierii, imediat dupa liturghie. Mielul nu face si el parte din traditia lor.

Pe toata perioada Pastelui, la lipoveni exista obiceiul de a se pupa de trei ori cand se intalnesc, pronuntand Hristos a inviat! (Hristos voskrese!) si respectiv Adevarat a inviat! (Voistinu voskrese!).

De Craciun, exista obiceiul de a colinda, vestind Nasterea Domnului, insa nu inainte de sarbatoare, ci dupa liturghie, si cu un singur colind in repertoriu, preluat din cantarea bisericeasca Hristos se naste – Hristos rajdaetsja.

Evenimentele importante din viata rusilor lipoveni prezinta cateva particularitati specifice:

Botezul nou-nascutului se face prin scufundarea totala a copilului in cristelnita, de trei ori, iar acesta este savarsit la cateva zile de la nastere, si are loc inainte de rasaritul soarelui. Nasii de botez (o persoana masculina si una feminina) nu trebuie neaparat sa reprezinte un cuplu; de cele mai multe ori acestea au varste fragede. Daca nou-nascutul este baiat, el este dus in altar de catre preot, iar fetita este dusa pana la usa altarului. Dupa acest ritual, bebelusul devine crestin, i se pune o cruciulita la gat si se imbraca cu o camasa incinsa cu un brau subtirel, ca semn al crestinatatii. Prenumele copilului (in general unul singur) era sugerat in trecut de catre preot, in functie de sfintii din calendar sarbatoriti in perioada in care s-a nascut copilul.

Casatoria a pastrat, fara dar si poate, cele mai multe particularitati traditionale. Evenimentul era precedat de logodna (svatastvo) celor doi tineri, ocazie cu care se organizau petreceri la casa fiecaruia dintre cei logoditi (acolisnaia la baiat si devisnic la viitoarea mireasa). Primul pas al logodnei este momentul cand fata ii daruieste baiatului un batic rosu, semn al acceptarii casatoriei. Pana la nunta propriu-zisa (svadiba), pana nu demult se organizau sezatori la care fetele si femeile cantau si confectionau batiste cu marginea dantelata, pe care le daruiau nuntasilor. Inainte de cununia religioasa, care are loc imediat dupa liturghie, se practica un obicei de “cumparare-vanzare” a miresei de la casa parinteasca, ocazie cu care sunt interpretate diferite cantece.

Rusii-lipoveni, fiind extrem de credinciosi, si cum credinta pentru ei este mai presus de orice, s-a pastrat obiceiul pana in zilele noastre ca mirii sa se cunune la biserica, in costumele traditionale pentru viata religioasa. Ei ingenuncheaza in biserica in fata icoanei, cu o candela aprinsa si incep rugaciunea pentru ca Dumnezeu sa le accepte casatoria si sa ii fereasca de toate necazurile.

In decursul liturghiei, fata primeste o kicika (tichie – care de multe ori este brodata, cu aplicatii din margele si strange parul intr-un coc). Peste aceasta tichie vine „kaseak”-ul, (marama), iar toate sunt acoperite de batic. Kicika este simbolul femeii maritate.

Dupa oficierea slujbei de cununie (venceanie), oficiata in limba slavona, mirii se indreapta catre casa mirelui, ducand impreuna o icoana si fiind insotiti pe noul drum de catre preoti. Cununia civila si petrecerea propriu-zisa are loc spre dupa-amiaza, de multe ori petrecerea prelungindu-se pe durata a doua-trei zile. In trecut, nunta lipoveneasca era marcata de un aer de sobrietate, nefiind permisa muzica, ci doar anumite cantece folclorice interpretate de meseni.

O alta particularitate importanta si specifica evenimentelor lipovenesti este decesul. La decesul unui rus lipovean, acesta este privegheat timp de trei zile in camera din fata locuintei, fiind citita neintrerupt Psaltirea. Se aprinde candela, care trebuie sa arda timp de sase saptamani. In jurul capului celui decedat se pune o cununa de hartie, pe care scrie in slavona Sfinte, puternice si nemuritorule Dumnezeu, indura-te de noi!, iar in mana i se pune o hartie cu binecuvantarea preotului. Slujba de inmormantare are loc la biserica, iar dupa inmormantare se organizeaza o masa intinsa la casa celui trecut in nefiinta. Coliva este facuta din grau fiert, amestecat cu miere de albine.

Mortul este pus in groapa cu picioarele spre est, spre locul unde sta crucea, intrucat exista credinta ca la invierea mortilor, primul lucru pe care il va vedea cel decedat sa fie crucea.

Sarbatorile religioase

Principalele sarbatori religioase ale acestora sunt:

7 ianuarie: Craciunul – Nasterea Domnului
14 ianuarie: Sfantul Vasile cel Mare – Inceput de an nou
19 ianuarie: Boboteaza
7 aprilie: Bunavestire
Pastele, Inaltarea Domnului si Sfanta Treime – coincid cu aceleasi zile in care respectivele sarbatori sunt praznuite si dupa calendarul gregorian
6 mai: Sfantul Gheorghe
12 iulie: Sfintii Petru si Pavel
2 august: Sfantul Ilie
19 august: Schimbarea la fata
28 august: Sfanta Maria – Adormirea Maicii Domnului
21 septembrie: Nasterea Maicii Domnului
4 decembrie: Intrarea Maicii Domnului in Biserica
19 decembrie: Sfantul Nicolae