Braila, cartierul Comorofca - Istorie
Braila pe bune – Istoria Brailei, Evenimente Braila, Personalitati brailene, Cultura
2849 Views

Braila, cartierul Comorofca

Braila, cartierul Comorofca

Comorofca e un intreg cartier, locuit in majoritate de lipoveni, munictori si pescari, situat pe vadul Olangeriei si malul orasului, In dreptul Docurilor; de la Cazarma din Calarasi pana la santul colector : Comorofcenii au locuintele construite in modul cel mai primitiv si neigienic.

Stabilti fara nicio autorizatie, cu case facute din nuiele, stuf cu pamant, multe sapate in mal. Acest cartier, pe langa ca e un focar de infectie, dar prin intocmirea lui si asezarea, in acel loc, a toti indivizii certati cu justitia, prezentand un pericol pentru siguranta publica; in anul 1901, Primaria a luat energice masuri si a desfiintat o parte din acest cartier. Numele  de Comorofca este rusesc.

Intre linia ferata si Docuri, pe vremuri era un lac un lac foarte mare caruia i se zicea „lacul caramidarilor”. Casele comorofcenilor, incepeau de la acest lac urcandu-se pe mal. Din cauza localitatii baltoase erau foarte multi tantari; insecte insuportabile pentru orasenii subtiri. Tantarii se numesc in ruseste Cumari – Cumorof – si de aci aceasta asezare,care este locuita in majoritate de rusi si lipoveni, s`a numit Comorofcca, iar locuitorilor li s`a zic comorofceni. (Nae A. Vasilescu, 1906)

Nu astfel o descrie Panait Istrati in nemuritoarele pagini de cronica: Piata Comorofca se infatisa ca un teren vast, in amfiteatru, oval, cu doua iesiri la extremitati : una spre abator- putin umblata, cealalta spre Cazarma de cavalerie, in directia orasului si a portului. Piata avea o intindere de cel putin doua hectare si de jur imprejur se in sirau in neregula casele mici cu fatade varuite in galben, improscate cu noroi. Ferestrele erau vopsite albastru sau verde aprins. Curti desfundate; porti si garduri aplecate. In mijloc era maidanul de gunoaia, movile de murdarii, gropi si baltoace de apa verde, in care zaceau starvuri de pisici, de caini, de gaini si de purcei, pe care le sfasiau porcii mari, flamanzi, ce se balaceau in mocirla si scormonau cu ratul.

Prin biografia lui Panait Istrati si povestirea Codin, ca si prin ecranizarea operei in regia lui Henri Colpi, coproductie franco-romana, doua premii la Cannes, Comorofca a facut o cariera universala.

Despre acest cartier, cu mult inaintea lui Panait Istrati, scria (in Monitorul Oficial din  3 noiembrie 1893 ) doctorul Felix, unul din intemeietorii sistemului sanitar , alaturi de Carol Davila si fratii Minovici, si a carui amintire este nemurita de numele unei strazi din Bucuresti: Partea cea mai nesanatoasa a Brailei, ocupata de romani si straini este mahalaua numita Comorofca, care nu se afla pe planul oficial al orasului, desi face parte din orasul Brala si care a fost neluata in seama de toate autoritatile administrative care au urmat, caci oricui i s-a ingaduit sa-si faca acolo o casa sau un bordei, in chip cum i-a placut . Aceasta mahala, in care nu se poate mergeo mare parte a anului, din pricina noroiului cel mare, a fost locul principal al holerei, apoi partile orasului numite Cetatuia ( ocupate mai ales de lucratori musulmani) si Atarnati. Centrul orasului ocupat de populatia mai avuta si mai curata nu a suferit de holera. In Braila au fost 469 de bolnavi de holera, dintre care au murit 230, dintre bolnavi sau morti 317 au fost barbati si anume: 272 lucratori, 9 mateloti, 7 servitori, 3 soldati, un preot, in talmaci, 4 functionari, 2 comercianti, 2 scolari si 14 copii.

sursa: Ioan Munteanu, Editura EX LIBRIS,Braila, 2009

Comentarii

LEAVE YOUR COMMENT

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Alte articole

Back to Top