Braila, Strada Grivitei, fosta Gloria pana in 1885

Strada Grivitei, fosta Gloria pana in 1885; Strada Mihai Bravu, fosta Luminii pana in 1885; Strada Gratiei, propusa a se numi in 1885 – Valter (Maracineanu); Strada Bonaparte, propusa a se numi in 1885 – Mircea Voda; astazi, Pictor Theodor Aman.

De la Grivitei la Bonaparte, pe linia strazii Galati erau gheretele cu branza ale lui Neculai Branzaru, cu zarzavaturi ale lui Gheorghe Buzatu; suncaria unui neamt; macelaria lui Dinulescu, zis Buleandra; o vacarie; un  loc viran si un atelier al unui lipovean care impletea rogojini si cosuri din papura.

In spate, dupa staduta Ecaterina Teodoroiu, in acelasi perimetru: Carciuma lui Beznea Giorgiu; o vacarie; bacania lui Vasile Hainagiu, casa profesorului Constantinescu; gradina de zarzavat a blanarului Iliescu, sef de cuib legionar, lucrata de Neculai Ghindaru; fanaria lui Tache Doxanescu si restaurantul Trei plopi, al lui Dumitrache Ichim. Gradina lui Iliescu se afla unde este astazi un parculet pentru copii. In timp, aici, vindeau taranii fructe si pepeni; de Pasti se instalau lanturi, dulapuri sau un scranciob tras de un magarus, dar si circul Smaranda, ale carui gainuse dresate au fost furate, spre rusinea megiesilor.

La intersectia strazii Pacii cu Grivitei era carciuma La Tarala iar la cea dintre Pacii si Mihai Barvu, carciuma La Ciocoi, pe numele sau Apostol, de unde cumpara pastrama tot orasul. Unde este azi societatea Magio, a fost un negustor, care ar fi avut o fata de o rara frumusete, rapita de Terente, care ar fi tinut-o mai mult decat pe celelalte rapite. La intoarcere, logodnicul ei, ofiter, a impuscat-o, motivand ca a stat de placere.

In spatele gradinitei, pe straduta Moldovita, se aflau fabrica de tamplarie a lui Zamfir Arghiropol; casa lui Neculai Ghindaru, care ingrijea gradina lui Iliescu; un depozit de lemne, pe locul detinut de profesorul de sport Melu Lipan de la Liceul Nicolae Balcescu, casatorit cu fata lui Stefanescu, proprietarul cinematografului Carabus; carutasul Victor Bamberger si fanaria lui Neacsu Cojocaru.

Ulterior, numele de Saraca a fost transferat Pietei Nordului (situata pe strada Galati, la intretaierea cu strada Grivitei si strada Gratiei, piata brailitenilor pe care comunistii au innobilat-o dandu-i numele de 23 August.

Iata cum i se infatisa, in anii adolescentei, lui Mihu Dragomir, traitor in zona pe str. Grivitei:

“Asa-i spunea pietii – Piata Saraca

  Era si piata ca mahalaua – saraca

  Solzii pestilor intrasera intre pietre

  Peste ieftin: baboi, oblet, saramurita

  Si forfota, si tanguiri de cumetre

  Printre tarabi cu malai copt, bostan si alvita

  Si clestii grataragiilor, batand ca la toaca

Era piata noastra – Piata Saraca”.

In Piata Nordului se desfasura si “targul de vite”, inainte de construirea oborului comunal, pe locul cartierului omonim de astazi, joia si duminica, fapt explicabil prin apropierea de Abator,

Putina lume mai stie ca numele cartierului Hipodrom nu este intamplator, in Braila existand un hipodrom, pe locul actualului cvartal, pana la cel de-al doilea razboi mondial.

La originea hipodromului se afla Societatea Equestra si de Incurajare pentru Ameliorarea Rasei Cailor, fondata in 1880, care a cumparat armasari de rasa pentru reproductie (1881 – 1883) iar in anii 1886- 1887 a organizat alergari de cai pe platoul din dosul garii. Si tot ea, pentru prima data in tara a organizat alergari de trap. Din 1887, din lipsa de fonduri, n-a mai activat. In aprilie 1902, Societatea Equestra … isi reia activitatea sub un nou nume- Societatea de Incurajare pentru Imbunatatirea Rasei Animalelor, cu un nou statut, avand ca presedinte pe contele Camille de Roma.

In toamna aceluiasi an va organiza alergari pe hipodromul comunei de langa abatorul de vite.

De abia din primavara anului 1903, Societatea dispune de un hipodrom propriu pe terenul de langa Parcul Monument, donat de catre comuna Braila. Societatea a fost recunoscuta ca persoana juridica, avand ca presedinte de onoare pe M.S. Regele Ferdinand.

In timpul ocupatiei germano-bulgaro-turca din anii 1916- 1918, cladirea si tribunele au fost distruse pentru lemne de foc. Va fi recladit in 1923.

Daca memoria nu ma insala, unul dintre primarii anilor 1990 luase initiativa (verbal) construirii unui hipodrom in Lacu Dulce, cam in zona actualelor blocuri ANL. Initiativa se nascuse pe nasalie, nefiind urmata de demersuri concrete.

Intre strazile Gratiei si Dorobanti se aflau carciuma lui Tudor Calarasu, pe care toata lumea il numea Nicoara; debitul de tutun al lui nea Pavel ; fieraria lui Ionel Feraru, pe numele sau adevarat Ion Gheorghe;  Scoala de baieti nr.89 (initial, 2 clase, hol si cancelarie); carciuma lui Costica Manescu, tatal viitorului prim ministru comunist, care, in acei ani, era neintrecut in inaltarea zmeilor; atelier reparatii cizmarie; pravalia cu dulciuri La Lunga, avand drept musterii copiii de la scoala; curtea lui Gheorghe Spanu si cea a birjarului Ionel Candea.

sursa: Ioan Munteanu, Editura EX LIBRIS,Braila, 2009