Inceputurile ecologiei la Braila - Istorie
Braila pe bune – Istoria Brailei, Evenimente Braila, Personalitati brailene, Cultura
396 Views

Inceputurile ecologiei la Braila

Inceputurile ecologiei la Braila

Combaterea poluarii, problema de strigenta actualitate, s-a situat printre preocuparile edililor Brailei inca de acum un veac si jumatate. Teama de molime si incendii a determinat, inca din 1832, Magistratul (primaria) Brailei sa ia masuri impotriva unor “stabilimente insalubre” prin scoaterea, pentru inceput, a povernelor si velnitelor in afara localitatii. Despre zalhanalele si lanariile din “schela” Brailei se semnala ca “aduc vatamare pasagerilor din carantina cu uratul lor miros” iar “tot murdalacul de la aceste fabrici se arunca in apa aducand vatamare pentru orasani”. De aceea, conform unui plan intocmit in 1834 au inceput a fi indepartate din circumferinta orasului morile, distileriile de alcool, cuptoarele de caramizi, abatoarele, “osariile” si alte intreprinderi manufacturiere, care reprezentau pericol de incendiu sau constituiau focare de infectie. Operatiunea a durat mai multe decenii, intrucat unii proprietari, cetateni straini (austrieci, greci, englezi) apelau la protectia consulatelor, pentru a eluda ordonantele organelor municipale.

In regulamentul de amplasament al fabricilor intocmit in anul 1891 s-a adoptat impartirea in patru clase graduale a “industriilor insalubre”. Pentru fiecare categorie se fixa distanta la care trebuia amplasata intreprinderea fata de limita localitatii (clasa IV-a – 1 km.).

O alta grija a autoritatilor locale era intretinerea curateniei orasului, pentru care se prevedea annual un capitol bugetar impresionant. Amenajarea a doua gradini publice de mari dimensiuni (Parcul Monument a fost, din pacate, injumatatit ca suprafata in ultimele decenii) a dus la crearea unor eficiente zone de purificare a atmosferei orasului pornit pe calea industrializarii.

Extinderea neincetata a localitatii a depasit previziunile factorilor de decizie din veacul trecut si multe intreprinderi (Fabrica de ciment, Societatea Franco-Romana, Industria Sarmei, Santierul Naval, Fabrica de bere “Muller”, Rizeria, intreprinderile de morarit) au fost integrate zonei urbane cu urmarile poluante cunoscute.

Analizate retroactiv, masurile din domeniul protectiei mediului in Braila secolului al XX-lea, sugereaza ca edilii de atunci priveau ecologia mai mult ca o indatorire de serviciu, decat ca o forma de cariere politica.

 

Sursa: Gheorghe Iavorschi – “Momente din istoria Brailei”

Despre autorul:
are 40 Articole

Comentarii

Alte articole

Back to Top