Soprana Hariclea Darclee din Braila

Soprana Hariclea Darclee din Braila

Hariclea Darclée, una dintre personalitatile cele mai importante ale Romaniei, s-a nascut la Braila, pe 10 iunie 1860, intr-o familie cu radacini elene. Mama Haricleei Darclée, Maria Haricli, nascuta Aslan, nepoata directa a domnitei Mavrocordat, pastra in totalitate amprenta originilor ei nobile, iar tatal, Ion Haricli, era mare proprietar in Teleorman. Asa cum scria N. Carandino in cartea Darclée. Viata de glorie si de pasiune a unei mari artiste, la nasterea ei s-a prezis ca “duduia va calatori mult si va fi mereu in sarbatoare”. In copilarie, Hariclea a fost la un pas de a muri de febra tifoida. In februarie 1881, ea s-a casatorit cu tanarul locotenent de artilerie Iorgu Hartulary. In 1886 pleaca la Paris, unde se lupta din greu cu neajunsurile, desi primea de-acasa cate 500 de franci pe luna. Nici macar nasterea fiului ei, Ion, nu o abate din drum, continuand sa ia lectii de canto. “Am facut progrese si sper sa ajung departe. Mi se prezice un viitor stralucit” scria Darclée familiei.

Cariera:

Debuteaza intr-un recital de canto in 1881 pe scena teatrului din Braila, orasul sau natal. Pleaca la Paris unde este remarcata de Charles Gounod, care ii incredinteaza rolul Margaretei din opera sa Faust, rol cu care isi face debutul pe scena Operei, in anul 1888. Se pare ca tot Gounod a fost acela care i-a sugerat luarea numelui Darclée. In scurt timp, Hariclea Darclée cucereste publicul si devine preferata multor compozitori. Astfel, Giacomo Puccini compune pentru vocea ei Tosca, Pietro Mascagni Iris iar Alfredo Catalani La Wally. Hariclea Darclée s-a impus ca primadonna in marile teatre de opera de la Paris, Berlin, Florenta, Milano, Roma, Buenos Aires, Lisabona, Barcelona, Madrid, Monte Carlo, Moscova si Sankt Petersburg.

La Scala din Milano, scena consacrarii sale mondiale, Hariclea Darclée a debutat pe 26 decembrie 1890, cu rolul Chimène din Le Cid de Massenet, aplaudata chiar de Giuseppe Verdi, succesul aducandu-i imediat contracte la cele mai mari teatre din Italia. Intre 1893 si 1910 a cunoscut gloria pe marile scene ale lumii, revenind adeseori la Scala din Milano. A cantat pana in 1918 inca in deplinatatea mijloacelor sale vocale. Dorinta ei de a canta in Romania era mare. Romanii o iubeau, spectacolele ei erau adevarate sarbatori. “Traiasca privighetoarea Carpatilor”, ii striga publicul. Regele Carol i-a oferit ordinul “Bene Merente clasa I”, iar poetii ii compuneau versuri. Unul din cele mai importante momente pentru Hariclea a fost in 1900, cand Puccini a vazut in ea soprana care putea sa redea cel mai bine rolul Floriei Tosca. Premiera a avut loc la Roma, unde Darclée a cantat alaturi de tenorul Emilio de Marchi si baritonul Eugenio Giraldoni (marea ei iubire). Toata faima pe care si-o castigase nu i-a alterat caracterul deosebit si, inainte sa urce pe scena obisnuia sa aprinda o lumanare la icoana Maicii Domnului. Regele Carlos al Portugaliei, care-i trimetea adesea scrisori de dragoste, ii scria: “Daca as putea, te-as pastra pentru mine si ti-as cere mereu, mereu sa canti” sau “Admir artista, iubesc insa femeia”.

Hariclea Darclée a sustinut crearea Operei Romane din Bucuresti in 1921. Traditia muzicala a ramas in familie, fiul sau Ion Hartulary-Darclée devenind dirijor si compozitor. Din pacate nu s-au pastrat inregistrari pe discuri cu vocea Haricleei Darclée, ci doar doua cantece romanesti: Cantecul fluierasului de George Stephanescu si Vai mandruta dragi ne-avem de Tiberiu Brediceanu inregistrate cu acompaniament de pian la o varsta foarte inaintata dar la care pastra intacte calitatile naturale si tehnice ale minunatei sale voci. Artista a inregistrat pentru Casa de Discuri Fonotipia arii si scene din Don Pasquale de Gaetano Donizetti, La Traviata de Giuseppe Verdi, Iris de Pietro Mascagni si Tosca de Giacomo Puccini; matritele acestor inregistrari au fost distruse de bombardamentele celui de al doilea razboi mondial la Milano; pana in prezent, nu s-au identificat inca discurile primelor tiraje efectuate in anul 1903.

La finele vietii, artista care fusese atat de apreciata de Verdi, Leoncavallo, Mascagni, Catalani, Puccini, care cantase cu Enrico Caruso, Titta Ruffo, Francesco Tamagno si care aparuse de nenumarate ori sub bagheta lui Toscanini, a trait in tara intr-un trist anonimat. “Maiastra pasare de basm”, “privighetoarea adorata” a murit in saracie la Bucuresti datorita faptului ca viile sale de la Cotnari (sursa existentei sale dupa incheierea carierei) au fost distruse de o teribila grindina iar boala care i-a marcat sfarsitul (sarcom hepatic) nu i-a mai permis restaurarea lor; in 1939, funeraliile au fost finantate de Ambasada Italiei; a fost inmormantata in Cimitirul Bellu.

La aniversarea a 135 de ani de la nasterea Haricleei Darclée, in 1995, orasul sau natal, Braila, i-a adus un deosebit omagiu, organizand Concursul National de Canto ce-i poarta numele, prezidat de soprana Mariana Nicolesco si asezat sub Inaltul Patronaj al Presedintelui Romaniei. Prima editie a Concursului International a avut loc in 1997 si de atunci se repeta la fiecare doi ani, in anul dintre o editie si alta avand loc Cursuri de Maiestrie Artistica, Master Classes.

Repertoriu:

Vocea sa exceptional cultivata i-a permis abordarea unui foarte vast repertoriu in cadrul caruia a interpretat roluri de soprana lirica lejera, soprana lirica, soprana lirica spinto, soprana dramatica, soprana Falcon, mezzosoprana și contralta.

A avut in repertoriu 58 de roluri din 56 opere compuse de 31 compozitori dintre care 12 compozitori de traditie și 19 tineri compozitori carora le-a interpretat operele in premiere absolute și premiere locale de foarte mare improtanta; din cele 56 opere intepretate, 32 sunt de traditie, 12 au fost interpretate in premiera absoluta și 16 in premiere locale de mare importanta; faptul ca 45 %, adica aproape jumatate, din repertoriul sau reprezinta opee originale, atesta pozitia singulara pe care o ocupa Hariclea Darclée in istoria tearului liric universal pe care a influentat-o intr-un mod determinant.

Urmeaza lista integrala a operelor și autorilor cu mentiunile de rigoare referitoare la operele compuse pentru vocea sa și la interpretarile in premiera absoluta sau in premiera locala de mare importanta:

Daniel Auber La Muette de Portici (Luisa);

Georges Bizet Carmen (Carmen);

Arrigo Boito Mefistofele (Margherita);

Alfredo Catalani La Wally (Wally) – opera compusa pentru vocea sa și interpretata in premiera absoluta la Teatro alla Scala din Milano la 20 ianuarie 1892;

Alexis Catargi Enoch Arden (Ammie Lee) – opera compusa pentru vocea sa și interpretata in premniera absoluta la Teatrul National din București in 1904;

Isidore De Lara Amy Robsard (Amy Robsard) – opera compusa pentru vocea sa și interpretata in premiera absoluta la Opera din Montecarlo in aprilie 1897;

Gaetano Donizetti Don Pasquale (Norina);

Gaetano Donizetti L’elisir d’amore (Adina);

Gaetano Donizetti Linda di Chamounix (Linda);

Gaetano Donizetti Lucrezia Borgia (Lucrezia);

Gaetano Donizetti Maria di Rohan (Maria);

Alberto Franchetti Cristoforo Colombo (Isabella di Aragona, Ikuamota) – opera compusa pentru vocea sa și interpretata in premiera absoluta la Genova, la 6 octombrie 1892;

Michail Glinka Ivan Susanin (Vania) – opera interpretata in premiera pentru Franta, la Nisa, in 1890;

Carlos Gomes Condor (Odalea) – opera compusa pentru vocea sa și interpretata in premiera absoluta la Teatro alla Scala din Milano la 21 februarie 1891;

Carlos Gomes I Guarany (Cecilia);

Charles Gounod Faust (Marguérite);

Charles Gounod Roméo et Juliette (Juliette);

Jacques Halévy La Juive (Rachèle);

Ruggero Leoncavallo I Pagliacci (Nedda) – opera interpretata in premiera pentru România, la București in 1903;

Ruggero Leoncavallo Zaza (Zaza);

Luigi Mancinelli Hero e Lenadro (Hero) – opera compusa pentru vocea sa și interpretata in premiera absoluta la Madrid, in 1897;

Pietro Mascagni Cavalleria rusticana (Santuzza) – opera interpretata in premiera pentru România, la București in 1891;

Pietro Mascagni L’amico Fritz (Suzel) – opera interpretata in premiera pentru Teatro Della Pergola din Florenta in 1891 și in premiera la București in 1910;

Pietro Mascagni Iris (Iris) – opera compusa pentru vocea sa și interpretata in premiera absoluta la Teatro dell’Opera din Roma, la 22 ianuarie 1898, in premiera pentru Teatro alla Scala din Milano la 19 ianuarie 1899 și in premiera la București in 1908;

Pietro Mascagni I Rantzau (Luisa) – opera compusa pentru vocea sa și interpretata in premiera absoluta la Teatro della Pergola din Florenta la 10 noiembrie 1892 și in premiera la Teatro dell’Opera din Roma la 26 noiembrie 1892;

Jules Massenet Le Cide (Chimène) – debutul in Italia și premiera pentru Teatro alla Scala din Milano la 26 decembrie 1890;

Jules Massenet Manon (Manon);

Jules Massenet Thaïs (Thaïs);

Giacomo Meyerbeer L’Africaine (Selika);

Giacomo Meyerbeer Les Huguénots (Regina, Valentine) – in premiera pentru România, la București, in 1897;

Wolfgang Amadeus Mozart Don Giovanni (Zerlina);

Giovanni Pacini Saffo (Saffo) – premiera pentru Teatro dell’Opera din Roma la 28 octombrie 1911;

Ubaldo Pacchierotti Eidelberga mia (Catina) – opera compusa pentru vocea sa și interpretata in premiera absoluta la Teatro Colon din Buenos Aires, in 1909;

Ettore Panizza Aurora (Aurora) – opera compusa pentru vocea sa și interpretata in premiera absoluta la Teatro Colon din Buenos Aires, in 1909;

Giacomo Puccini Manon Lescaut (Manon Lescaut) – opera compusa pentru vocea sa și intepretata in premiera pentru Teatro alla Scala din Milano la 27 martie 1897;

Giacomo Puccini La Bohème (Mimì) – opera interpretata la premiera pentru America la Teatro Colon din Buenos Aires, in 1896 și in premiera pentru România la București, la 15 ianuarie 1903;

Giacomo Puccini Tosca (Floria Tosca) – opera compusa pentru vocea sa și in cadrul careia, aria sopranei, Vissi d’arte, a fost scrisa la sugestia artistei pe baza indicatiilor sale muzicale; a fost interpretata la premiera absoluta de la Teatro dell’Opera din Roma de la 14 ianuarie 1900 și la premiera pentru Teatro Regio din Torino la 20 februarie 1900, Teatro alla Scala din Milano la 17 martie 1900, Lisabona la 19 ianuarie 1901, București 18 ianuarie 1902 și Montecarlo 28 martie 1903;

Luigi & Federico Ricci Crispino e la Comare (La Comare);

Gioacchino Rossini Guglielmo Tell (Matilde d’Absburgo);

Gioacchino Rossini Stabat Mater (Soprano);

Anton Rubinstein Demonul (Tamara);

Camille Saint-Saëns Proserpina (Proserpina);

Richard Strauss Der Rosenkavalier (Marschalin) – premiera pentru Italia la Teatro dell’Opera di Roma, la 14 noiembrie 1911;

Ambroise Thomas Hamlet (Ofélie);

Ambroise Thomas Mignon (Mignon);

Pietro Vallini Il Voto (Maria) – opera compusa pentru vocea sa și interpretata in premiera absoluta la Teatro dell’Opera di Roma, la 27 noiembrie 1894;

Giuseppe Verdi Aida (Aida);

Giuseppe Verdi Un ballo in maschera (Amelia);

Giuseppe Verdi Otello (Desdemona);

Giuseppe Verdi Rigoletto (Gilda);

Giuseppe Verdi Simon Boccanegra (Amelia-Maria) – premiera pentru Teatro dell’Opera din Roma, la 17 mai 1892;

Giuseppe Verdi La Traviata (Violetta Valery);

Giuseppe Verdi Il Trovatore (Leonora);

Richard Wagner Die Meistersänger (Eva);

Richard Wagner Lohengrin (Elsa);

Richard Wagner Tannhäuser (Elisabeth) – premiera pentru Teatro alla Scala din Milano la 29 decembrie 1891 și pentru Teatro Colon din Buenos Aires in 1897;