Trasee prin cartierele orasului Braila - Diverse
Braila pe bune – Istoria Brailei, Evenimente Braila, Personalitati brailene, Cultura
1514 Views

Trasee prin cartierele orasului Braila

Trasee prin cartierele orasului Braila

Poza realizata cu ajutorul fotoaerian.ro

Facand turul orasului, de la est la vest, primul cartier aflat chiar langa malul Dunarii, dar in curs de disparitie, este Comorofca. Locuit de catre pescarii lipoveni, el a devenit celebru prin faptul ca aici se nastea la 11 august 1884 Panait Istrati. Zona va fi prezentata pitoresc in diferitele povestiri despre Braila. De aceea in 1962 regizorul francez Henry Colpi a turnat aici filmul „Codin”, dupa povestea cu acelasi nume de Panait Istrati. In continuare se afla cartierul Brailita care este despartit de oras printr-un pod cantat de lautarii locali. Zona se remarca, in afara statiunii arheologice cu acelasi nume si a intreprinderii „Promex”, prin modernele cartiere Vidin si Progresul. Ajungand in partea de vest dam de cartierul Chercea. Este cel mai vechi cartier existand si la sfarsitul secolului trecut, fiind despartit de oras prin calea ferata. Aici se afla Biserica „Sfanta Mina” in subsolul careia se afla busturile a doi cetateni de vaza ai Brailei, Nedelcu si Ana Chercea. Acestea sunt importante prin autorul lor, care este sculptorul Frederic Storck, ce le-a lucrat in anul 1928. In fata bisericii se afla un monument al eroilor primului razboi mondial. El a fost executat de C. Vinarette in 1936 si reprezinta un vultur din bronz, pe un soclu de marmura. Vulturul se afla situat pe o sfera din bronz realizata in atelierele lui V. Rascanu, din Bucuresti. Trecand calea ferata intalnim cartierul Obor langa care se gaseste cimitirul „Sfantul Constantin”. In interiorul acestuia se afla mai multe obiective de importanta istorica:

1. Bustul lui Ion Suliotti, fost primar al Brailei, se remarca prin autorul lui, sculptorul Ion Georgescu, cel mai mare artist roman de acest gen al secolului trecut.

2. Bustul lui Nicolae Perlea, realizat din bronz, il are ca ajutor pe maestrul Dimitrie Paciurea.

3. Cimitirul cuprinde si „Cimitirul Eroilor”. Aici se afla un monument amintind de cei 1307 eroi braileni, morti pe front in 1917. pe o placuta se afla cuvintele: „Moartea lor este viata noastra. Omagiul celor 1307 oseminte ale eroilor morti in 1917 in Moldova si reinhumati in cimitirul eroilor din Braila in 1938”.

5. Monumentul comisarului erou Alexandru Popovici, despre care am amintit. Lucrarea reprezinta o cruce de piata, realizata de sculptorul Panait Maina, care cuprinde urmatoarea inscriptie: „In acest loc, la 22 iulie 1917, comisarul Alexandru Popovici a fost executat de trupele dusmane, purtandu-se ca un erou pentru neam”.

6. Monumentul soldatilor italieni. Peste 2000 de prizonieri italieni din primul razboi mondial, au murit in lagarul de langa Braila. El a fost ridicat in 1921 si pe o placuta sunt inscrise in limba italiana urmatoarele cuvinte: „Glorie prizonierilor de razboi italieni, morti aici la Braila, necunoscuti de nimeni in timpul ocupatiei germane si un gand pios fratilor romani ingropati in acest loc, printre eroii lor nationali.”

7. Monumentele eroilor rusi din razboiul din 1877-78 si al eroilor sovietici din al doilea razboi mondial.

8. Placa memoriala Nicolae Vogoride. Fostul domn al Moldovei, a decedat in anul 1863, la Braila. Placa cuprinde urmatorul text: „Supt aceasta placa grea zace printul Nicolae Vogoride, savarsit din viata la 1863, aprilie, 12, in al patruzeci si saptelea an al varstei sale”.

9. Monumentul Moise Groza, erou din 1877. Iata cele mai interesante locuri, din cartierele Brailei. Mentionam ca pe raza orasului, se mai gasesc rasfirate o serie de locuri interesante, marcate cu semne distinc­tive prin grija localnicilor.

Mentionam cateva dintre acestea:

I. Bustul Anei Aslan – situat la intersectia strazii cu acelasi nume, cu strada Mihai Eminescu. S-a inaugurat in 1997.

II. Placa memoriala Constantin Hepites, pe cladirea cu nr. 1 a strazii cu acelasi nume. Pe ea se mentioneaza: „Aici a fost casa in care a locuit Constantin C. Hepites, primul medic al carantinei din Braila si intemeietorul primei farmacii din tara noastra”. A fost instalata in 1968 cu ocazia a 600 de ani de atestare documentara a orasului.

III. Placa memoriala „Anton Bacalbasa” aflata pe strada Teatrului nr. 14, instalata tot cu acelasi prilej, ea mentioneaza: „Pe acest loc a fost casa in care a locuit Anton Bacalbasa, scriitor si ziarist militant al miscarii socialiste din Romania”.

IV. Placa memoriala „Dumitru Panaitescu – Perpesicius” aflata pe frontispiciul Casei Memoriale „Perpessicius”, din str. Cetatii numarul 78 care aminteste: „In aceasta casa s-a nascut si a trait Dumitru Panaitescu – Perpessicius, poet, critic si istoric literar, personalitate proeminenta a vietii culturale romanesti, intre 1891-1971”.

V. Placa memoriala „Gheorge Munteanu Murgoci” afisata pe frontispiciul liceului „Nicolae Balcescu” din anul 1963.

VI. Cetatea turceasca si subteranele sale secrete. Inca de la cucerirea Brailei in 1540, turcii au inceput constructia unei puternice cetati din caramida si piatra. Cele mai vechi planuri pastrate dateaza din 1790 si au apartinut unui austriac Johan von Vermatti care prezinta cetatea, fara nici o referire la subteranele secrete, care nici pana astazi nu sunt cunoscute in intregime.

Cetatea cuprindea cinci incinte cu ziduri si bastioane puternice ce puteau adaposti pana la 10.000 de ostasi. Perimetrul cetatii era cuprins intre strazile actuale: Bulevardul Cuza, Bulevardul Panait Istrati si faleza Dunarii. In privinta subteranelor, adevarate catacombe, acestea aveau dimensiuni deosebite: latimea de 7 m, inaltimea de 4,75, ele aflandu-se la adancimea de peste 3 m. Erau realizate ca si cetatea din ziduri din caramida arsa. Pe drept cuvant se putea spune ca turcii puteau sa le parcurga calare!

Lungimea variaza intre cateva sute de metri si 12 km, toate pornind din inima cetatii, situata astazi in perimetrul strazii Cetatii cu Citadelei. Se cunosc pana in prezent doar cinci retele subterane: Prima pornea de la punctul sus amintit, punct care prin 1890 era inca ferecat cu un grilaj de metal pentru a se impiedica patrunderea curiosilor si posibilitatea de a se rataci in ele si isi are capatul in latura de est a actualului parc Gradina Mare.

Iesirea a fost zidita, starea in care se afla si astazi. Al doilea tunel incepea din acelasi loc si isi avea capatul deasupra parcului aflat pe partea stransa a strazii imparatul Traian. In 1930, iesirea din tunel era blocata cu o poarta de metal. O alta subterana se indreapta pe sub Bulevardul Cuza spre nord-vest, in timp ce o a patra trecea pe sub strada Sulina (actuala Panait Istrati) si se indrepta spre vest trecand pe sub cartierul Chercea. Ea isi avea iesirea tocmai la 12 km de oras langa comuna Silistea, unde turcii aveau un punct inaintat de observatii, cunoscut de localnici sub numele de Movila Nazarului.

Ultima pornind din acelasi loc, iesea in malul inalt al Dunarii in dreptul Bulevardului Independentei. Prin iesirile ultimelor doua tunele cu mult in afara orasului se permitea ori o retragere secreta din cetate in caz de pericol, ori un atac prin surprindere prin caderea in spatele eventualului asediator al cetatii. Sunt date care demonstreaza ca au fost folosite ambele procedee. Astfel in timpul asediului din 1770, folosindu-se ultima subterana la capatul careia noaptea au fost aduse mai multe corabii, turcii s-au salvat fugind pe Dunare, spre cetatea Silistrei. Fuga a fost observata in zori, dar era prea tarziu, corabiile fiind mult prea departe. In prezent, o portiune din aceasta retea, serveste drept loc de depozitare a butoaielor cu vin a societatii ” Vinalcool” S. A. Braila, gasindu-se in strada Cetatii, nr.43.

sursa: istorielocala.ro

Comentarii

LEAVE YOUR COMMENT

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Alte articole

Back to Top