Hidrografia Brailei

Lacul Sarat Braila
Hidrografia Brailei
Hidrografia Brailei

Dunarea este principala artera hidrografica a zonei. Latimea albiei minore, in amonte de Braila, este de 420 m ajungand in aval la 463 m, sectiunea albiei fiind de 7270 m.p., ceea ce reprezinta un record. Aceste date au o mare insemnatate pentru navigatie, in acest sector fiind mari posibilitati de manevrare a navelor. Adancimile marine per­mit intrarea pana la Braila, a navelor maritime cu tonaj de 6000 tdw şi un pescaj de 7 m. Debitul mediu multianual calculat pentru o perioada de 40 de ani are valoarea de 5989 m.c./s la postul hidrometric din Braila, iar debitele minime ajungand la 2030 m.c./s pentru etapa decembrie-martie şi la 2230 m.c./s pentru etapa decembrie-martie şi la 2230 m.c./s in lunile aprilie-noiembrie. Debitul maxim a atins valoarea de 18500 m.c/s la Braila.

Lacul Sarat Braila
Lacul Sarat Braila

Undele de viitura au atins cotele maxime in 1897, cand s-a ajuns la 693 cm. Cu ocazia inundatiilor din 1970, cota de viitura a fost de numai 634 cm. In privinta afectarii Dunarii de catre inghet, in acest secol doar 30 de ani au cunoscut aceste fenomene. Dintre aceştia doar in 19 ani navigatia a fost total intrerupta, datorita fenomenului de pod de gheata, durata fiind de 47 de zile. Cea mai timpurie data a aparitiilor sloiurilor de gheata a fost, 11 decembrie şi cea mai tarzie, 5 februarie. In general se poate aprecia ca in foarte multi ani fenomenul are o durata de 3-5 zile. In privinta zapoarelor care pot duce la inundatii, cea mai timpurie data, a fost in ziua de 13 martie, iar cea mai tarzie la 28 martie, cota cea mai inalta fiind de 284 cm in 1962. Pentru asigurarea navigatiei permanente in regiune circula spargatoare de gheata şi exista puncte de prognoza hidrologica, astfel fiind create conditii pentru asigurarea navigatiei permanente in tot cursul anului.

Tot din reteaua hidrografica a Brailei amintim şi lacurile existente: Lacu Sarat, Ianca, Maxineni etc. Unele, ca lacurile din Ianca, Jirlau sau Maxineni sunt amenajari piscicole, iar cele de la Lacu Sarat şi Caineni au caracter balnear, calitatile lor fiind apreciate de localnici.

Clima din Braila

Clima din Braila
Clima din Braila
Poza realizata de Liviu Dediu

Din acest punct de vedere, Braila se afla in provincia climatica continentala, in tinutul climei de campie, la contractul cu clima de lunca Dunare-Siret-Prut. Pentru clima acesteia, de mare importanta sunt si Muntii Macinului care prin orientarea lor NV-SE reprezinta un baraj natural in calea vanturilor din est, determinand si fenomenul de foehnizare a aerului care trece peste Balta Brailei, cu mari mase de aer cald si uscat. Fiind mai la sud, unghiul de incidenta al razelor este mai ridicat, crescand astfel radiatia solara, iar terenurile saraturoase din jurul sau, mai ales Lacu Sarat, constituind alt factor de incalzire mai accentuata a atmosferei. De aceea, verile sunt secetoase, calduroase si uscate, datorita maselor de aer continental, iar iernile sunt reci si au zapada putina. Perioadele de inghet variaza intre 100-110 zile pe an, de la inceputul lunii noiembrie si pana la sfarsitul lunii martie. Temperatura are o medie anuala de 11,1 gr.C, in timpul verii variind intre 22 si 35sC, astfel ca 112 zile pe an au o medie de peste 25sC vara, dintre care 42 de zile ating valori tropicale. De aceea zona este asemanatoare regiunii de sud a Dobrogei si a Banatului, chiar daca se afla mai la nord. In timpul iernii temperatura medie este ridicata osciland in jur de 2sC. Astfel media lunii ianuarie este de 2,2sC, iar a lunii iulie de 23,lsC. Maxima absoluta atinsa in oras s-a realizat in iulie 1943, fiind de 40,5sC, iar cea minima a fost inregistrata in ianuarie 1947, fiind de – 26,5sC. Presiunea atmosferica se caracterizeaza printr-un maxim in sezonul rece de 754,9 mm, datorita unor campuri anticiclonice si printr-un minim in sezonul cald de 754 mm.

Variata medie minima se caracterizeaza printr-un maxim dimineata si un minim spre seara, nepunand nici o problema deosebita pentru aclimatizare. Radiatia solara este mai mare insumand 123.000 cal/cm.p. o parte propagandu-se vara in sol, alta parte consumandu-se prin evaporarea apei, iar restul pierzandu-se in atmosfera.

Nebulozitatea, adica gradul de acoperire al cerului, depinde de altitudine, la Braila fiind redusa. In timpul verii se atinge media de 60 de zile senine si numai 12 acoperite de nori. Anual cate 75 de zile sunt noroase la Braila. Precipitatiile, nu depasesc in timpul anului 500 mm. In timpul verii sunt aproximativ 20 de zile ploioase, cele mai reduse fiind in perioadele de toamna si iarna, iar cele ridicate in timpul primaverii. Stratul de zapada este redus ca marime, 20 cm si ca durata 45 de zile. Lunile mai, iunie, iulie, sunt cele mai bogate in precipitatii, iar septembrie si februarie cele mai reduse. Analiza arata o perioada de seceta ridicata, nivelul minim al ploilor torentiale fiind atins in iunie 1926 cu 110,7 mm. Stralucirea soarelui este de 2200 ore anual, vara fiind intre 90-100 zile foarte stralucitoare, ceea ce face ca zona sa rivalizeze cu litoralul Pontic ce dispune de un total de 2400 ore anual. Acest lucru se datoreaza maselor de aer continental ce survoleaza zona si care ridica la 290 numarul zilelor insorite anual.

Vantul. Acesta reprezinta un element climatic de mare importanta pentru intreaga regiune. Cele mai frecvente sunt vanturile din N, NV Viteza medie este de 3 m.sec, din directia N ajungand la maxime de 100 km/h. Vantul care bantuie este Crivatul, un vant uscat, rece care bate iarna fiind provocat de anticiclonul siberian. In oras se inregistreaza o perioada de calm 12% anual, frecventa cea mai ridicata fiind in septembrie-octombrie si apoi in ianuarie si iulie. Umezeala este de numai 33%, fiind redusa vara cand datorita caldurii se ajunge la o mai mare intensitate a radiatiilor. Ceata lipseste aproape total primavara si doar in lunile reci, mai ales de toamna tarzie si iarna, este sporadica ingreunand in special circulatia fluviala si trecerile cu bacul. Manifestarile electrice sunt constatate in lunile de vara, fiind insa reduse la doar 2-3 lunar, numarul lor crescand in perioada ploioasa din timpul primaverii.

Aerul. Datorita configuratiei zonei exista posibilitatea unor primeniri permanente cu ajutorul circulatiei curentilor. Umezeala relativa nu depaseste 60% in zilele de vara. teritoriul invecinat cu orasul are un climat specific de campie, fiind apropiat de cel al Baraganului, cu o dinamica a atmosferei mai intensa, iar amenajarile hidrotehnice din balta si de pe terasa unde sunt numeroase canale de irigatii, indulcesc climatul, atenuand ariditatea si diferentele de temperatura dintre sezoane.

sursa: istorialocala.ro

Trasee prin cartierele orasului Braila

Trasee prin cartierele orasului Braila
Trasee prin cartierele orasului Braila
Poza realizata cu ajutorul fotoaerian.ro

Facand turul orasului, de la est la vest, primul cartier aflat chiar langa malul Dunarii, dar in curs de disparitie, este Comorofca. Locuit de catre pescarii lipoveni, el a devenit celebru prin faptul ca aici se nastea la 11 august 1884 Panait Istrati. Zona va fi prezentata pitoresc in diferitele povestiri despre Braila. De aceea in 1962 regizorul francez Henry Colpi a turnat aici filmul „Codin”, dupa povestea cu acelasi nume de Panait Istrati. In continuare se afla cartierul Brailita care este despartit de oras printr-un pod cantat de lautarii locali. Zona se remarca, in afara statiunii arheologice cu acelasi nume si a intreprinderii „Promex”, prin modernele cartiere Vidin si Progresul. Ajungand in partea de vest dam de cartierul Chercea. Este cel mai vechi cartier existand si la sfarsitul secolului trecut, fiind despartit de oras prin calea ferata. Aici se afla Biserica „Sfanta Mina” in subsolul careia se afla busturile a doi cetateni de vaza ai Brailei, Nedelcu si Ana Chercea. Acestea sunt importante prin autorul lor, care este sculptorul Frederic Storck, ce le-a lucrat in anul 1928. In fata bisericii se afla un monument al eroilor primului razboi mondial. El a fost executat de C. Vinarette in 1936 si reprezinta un vultur din bronz, pe un soclu de marmura. Vulturul se afla situat pe o sfera din bronz realizata in atelierele lui V. Rascanu, din Bucuresti. Trecand calea ferata intalnim cartierul Obor langa care se gaseste cimitirul „Sfantul Constantin”. In interiorul acestuia se afla mai multe obiective de importanta istorica:

1. Bustul lui Ion Suliotti, fost primar al Brailei, se remarca prin autorul lui, sculptorul Ion Georgescu, cel mai mare artist roman de acest gen al secolului trecut.

2. Bustul lui Nicolae Perlea, realizat din bronz, il are ca ajutor pe maestrul Dimitrie Paciurea.

3. Cimitirul cuprinde si „Cimitirul Eroilor”. Aici se afla un monument amintind de cei 1307 eroi braileni, morti pe front in 1917. pe o placuta se afla cuvintele: „Moartea lor este viata noastra. Omagiul celor 1307 oseminte ale eroilor morti in 1917 in Moldova si reinhumati in cimitirul eroilor din Braila in 1938”.

5. Monumentul comisarului erou Alexandru Popovici, despre care am amintit. Lucrarea reprezinta o cruce de piata, realizata de sculptorul Panait Maina, care cuprinde urmatoarea inscriptie: „In acest loc, la 22 iulie 1917, comisarul Alexandru Popovici a fost executat de trupele dusmane, purtandu-se ca un erou pentru neam”.

6. Monumentul soldatilor italieni. Peste 2000 de prizonieri italieni din primul razboi mondial, au murit in lagarul de langa Braila. El a fost ridicat in 1921 si pe o placuta sunt inscrise in limba italiana urmatoarele cuvinte: „Glorie prizonierilor de razboi italieni, morti aici la Braila, necunoscuti de nimeni in timpul ocupatiei germane si un gand pios fratilor romani ingropati in acest loc, printre eroii lor nationali.”

7. Monumentele eroilor rusi din razboiul din 1877-78 si al eroilor sovietici din al doilea razboi mondial.

8. Placa memoriala Nicolae Vogoride. Fostul domn al Moldovei, a decedat in anul 1863, la Braila. Placa cuprinde urmatorul text: „Supt aceasta placa grea zace printul Nicolae Vogoride, savarsit din viata la 1863, aprilie, 12, in al patruzeci si saptelea an al varstei sale”.

9. Monumentul Moise Groza, erou din 1877. Iata cele mai interesante locuri, din cartierele Brailei. Mentionam ca pe raza orasului, se mai gasesc rasfirate o serie de locuri interesante, marcate cu semne distinc­tive prin grija localnicilor.

Mentionam cateva dintre acestea:

I. Bustul Anei Aslan – situat la intersectia strazii cu acelasi nume, cu strada Mihai Eminescu. S-a inaugurat in 1997.

II. Placa memoriala Constantin Hepites, pe cladirea cu nr. 1 a strazii cu acelasi nume. Pe ea se mentioneaza: „Aici a fost casa in care a locuit Constantin C. Hepites, primul medic al carantinei din Braila si intemeietorul primei farmacii din tara noastra”. A fost instalata in 1968 cu ocazia a 600 de ani de atestare documentara a orasului.

III. Placa memoriala „Anton Bacalbasa” aflata pe strada Teatrului nr. 14, instalata tot cu acelasi prilej, ea mentioneaza: „Pe acest loc a fost casa in care a locuit Anton Bacalbasa, scriitor si ziarist militant al miscarii socialiste din Romania”.

IV. Placa memoriala „Dumitru Panaitescu – Perpesicius” aflata pe frontispiciul Casei Memoriale „Perpessicius”, din str. Cetatii numarul 78 care aminteste: „In aceasta casa s-a nascut si a trait Dumitru Panaitescu – Perpessicius, poet, critic si istoric literar, personalitate proeminenta a vietii culturale romanesti, intre 1891-1971”.

V. Placa memoriala „Gheorge Munteanu Murgoci” afisata pe frontispiciul liceului „Nicolae Balcescu” din anul 1963.

VI. Cetatea turceasca si subteranele sale secrete. Inca de la cucerirea Brailei in 1540, turcii au inceput constructia unei puternice cetati din caramida si piatra. Cele mai vechi planuri pastrate dateaza din 1790 si au apartinut unui austriac Johan von Vermatti care prezinta cetatea, fara nici o referire la subteranele secrete, care nici pana astazi nu sunt cunoscute in intregime.

Cetatea cuprindea cinci incinte cu ziduri si bastioane puternice ce puteau adaposti pana la 10.000 de ostasi. Perimetrul cetatii era cuprins intre strazile actuale: Bulevardul Cuza, Bulevardul Panait Istrati si faleza Dunarii. In privinta subteranelor, adevarate catacombe, acestea aveau dimensiuni deosebite: latimea de 7 m, inaltimea de 4,75, ele aflandu-se la adancimea de peste 3 m. Erau realizate ca si cetatea din ziduri din caramida arsa. Pe drept cuvant se putea spune ca turcii puteau sa le parcurga calare!

Lungimea variaza intre cateva sute de metri si 12 km, toate pornind din inima cetatii, situata astazi in perimetrul strazii Cetatii cu Citadelei. Se cunosc pana in prezent doar cinci retele subterane: Prima pornea de la punctul sus amintit, punct care prin 1890 era inca ferecat cu un grilaj de metal pentru a se impiedica patrunderea curiosilor si posibilitatea de a se rataci in ele si isi are capatul in latura de est a actualului parc Gradina Mare.

Iesirea a fost zidita, starea in care se afla si astazi. Al doilea tunel incepea din acelasi loc si isi avea capatul deasupra parcului aflat pe partea stransa a strazii imparatul Traian. In 1930, iesirea din tunel era blocata cu o poarta de metal. O alta subterana se indreapta pe sub Bulevardul Cuza spre nord-vest, in timp ce o a patra trecea pe sub strada Sulina (actuala Panait Istrati) si se indrepta spre vest trecand pe sub cartierul Chercea. Ea isi avea iesirea tocmai la 12 km de oras langa comuna Silistea, unde turcii aveau un punct inaintat de observatii, cunoscut de localnici sub numele de Movila Nazarului.

Ultima pornind din acelasi loc, iesea in malul inalt al Dunarii in dreptul Bulevardului Independentei. Prin iesirile ultimelor doua tunele cu mult in afara orasului se permitea ori o retragere secreta din cetate in caz de pericol, ori un atac prin surprindere prin caderea in spatele eventualului asediator al cetatii. Sunt date care demonstreaza ca au fost folosite ambele procedee. Astfel in timpul asediului din 1770, folosindu-se ultima subterana la capatul careia noaptea au fost aduse mai multe corabii, turcii s-au salvat fugind pe Dunare, spre cetatea Silistrei. Fuga a fost observata in zori, dar era prea tarziu, corabiile fiind mult prea departe. In prezent, o portiune din aceasta retea, serveste drept loc de depozitare a butoaielor cu vin a societatii ” Vinalcool” S. A. Braila, gasindu-se in strada Cetatii, nr.43.

sursa: istorielocala.ro

Strada Imparatul Traian Braila

http://facebook.com/Brailapebune

Veche la fel cu orasul, aceasta strada a fost taiata in faleza inalta reprezentand unul dintre principalele vaduri. Coborand spre port in directia est, aceasta este strajuita la iesirea din Piata Traian, de cladirea restaurantului „Europa” pe dreapta si hotelul „Traian” pe stanga. In continuare se afla pe partea dreapta sediul Flotei de Dunare „Mihail Kogalniceanu”. Ajungand in port pe stanga se afla sediul Navromar in care sunt gazduite numeroase societati, iar pe dreapta este cladirea garii fluviale construita la sfarsitul secolului trecut. Pe fatada acesteia se afla urmatoarea placa memoriala:

„Aceasta placa a fost dezvelita in amintirea evenimentelor petrecute in anul 1848, cand revolutionarii moldoveni, arestati si trimisi sub escorta, printre care si viitorul domnitor Alexandru Ioan Cuza, au reusit sa fuga, gasind sprijin in randul populatiei brailene”.

Strada Imparatul Traian BrailaSe cunoaste ca revolutionarii: Vasile Alecsandri, Manolache Costache, V. Ghica si Alexandru Ioan Cuza au fost arestati in aprilie 1848, la ordinul lui Mihail Sturza. Ei urmau sa fie transportati la Constantinopol pentru a fi condamnati, reusind sa fuga de sub escorta in portul Braila si s-au refugiat la consulatul englez aflat pe strada imparatul Traian. S-a aranjat cu revolutionarii braileni sa fie transportati pe o corabie engleza, transportul realizandu-se in secret, deoarece autoritatile politienesti le dadusera de urma si pazeau cladirea consulatului. Cu ajutorul sacagiilor, ei au fost transportati intr-un butoi pana in port, de unde s-au imbarcat in secret pe corabie. Dupa aceea, pe Dunare si apoi prin Banat, vor ajunge sa participe la Marea Adunare de la Blaj din luna mai 1848. Ulterior, cu ocazia trecerii sale pe la Braila, in februarie 1859, domnitorul Cuza a elogiat sprijinul local. De la gara fluviala, pe malul Dunarii se intinde intr-o parte si alta faleza acesteia si un ansamblu de cheiuri, dane silozuri si magazii. Ele s-au finalizat in ultimul deceniu al secolului trecut fiind construite de catre inginerul Anghel Saligny. Cheiul are 7 km lungime si dispune de 20 km de cale ferata. Astazi, multe dintre magazii s-au demolat pentru a face loc „Zonei Libere” Braila, inaugurata in 1996. In partea dreapta a garii fluviale se afla Tipografia si alaturi, fosta moara „Violatos”. Astazi lipsita de echipamentul care a fost furat de trupele sovietice, adaposteste sediul mai multor firme. Tot in zona sunt amplasate o serie de compozitii sculpturale moderne, dintre care se remarca „Curcubeul” de Virgil Mihaiescu. Faleza ajunge trecand pe langa strandul si oraselul copiilor, la modernul centru nou din Piata Independentei.

Strada Imparatul Traian Braila
fotoaerian.ro

 

 

sursa: istorielocala.ro

Calea Calarasilor Braila

Calea Calarasilor Braila

Calea Calarasilor Braila

Reprezinta una din strazile care si-au pastrat denumirea de la infiintarea orasului. Ea strabate orasul de la nord la sud si incepe din Piata Traian, intrarea fiind flancata de bancile: BCR si Banc Post.
Universitatea  Constantin Brancoveanu  BrailaPe strada Rubinelor se afla Universitatea „Constantin Brancoveanu”. Singura de acest gen din Braila. Universitatea a fost infiintata de un grup de profesori universitari de la Academia de Studii Economice Bucuresti, in frunte cu Alexandru Puiu. Cladirea a fost finalizata in 1997, pana atunci ea a functionat in localul unei foste scoli. Acreditata de stat, ea are mai multe profile economice. Imediat pe stanga se afla sediul Bancii Nationale a Romaniei, inaugurat in 1888. Peste drum se afla Biserica Buna Vestire (Biserica Greaca). Ea a fost construita cu ajutorul coloniei grecesti din Braila, lucrare aprobata de domnitorul Cuza si finalizata in 1872. Stilul este bizantin cu elemente renascentiste, planul fiind realizat de arhitectul A, Ioanidis din Brusa. Dimensiunea de 43×22 metri aminteste de Biserica Sfanta Sofia din Constantinopol, cu care se aseamana. Biserica are fresce de Ghe. Tattarascu, care a pictat si cu­pola, iar naosul a fost inceput in 1901 de pictorul Kioreys si finalizat in 1946 de pictorul Belizarie. La intersectia cu strada Vapoarelor, pe locul sediului Pancronex, s-a aflat sediul Postei Brailei, care in 1828 avea 36 de cai.

La stanga, pe strada Campiniu, se afla Spitalul de Copii construit in 1940 si langa el Liceul Teoretic „Nicolae Iorga”, inaugurat in 1940. In continuare, pe dreapta, se afla filiala Arhivelor Statului, mutata recent in strada Plevnei si care adaposteste toate documentele de la 1828 incoace. La prima intersectie, pe strada Scolilor, se afla prima scoala din oras infiintata de Ioan Penescu. Aici se afla urmatoarea noul sediu al Directiei de Munca si Protectie Sociala, inaugurat in 1996.In continuare pe strada Justitiei, la nr.2, strada care intersecteaza Calea Calarasilor in acelasi loc cu strada Scolilor, se afla singura casa turceasca conservata din oras. Fiind monument de arhitectura cladirea contine elemente tipice: „saceacul”, adica streasina prelungita; „gobecul”, adica tavanul din lemn decorativ pe motive orientale si inscriptie: „Ion Penescu, intemeietorul primei scoli si tipografii din Braila. Animator al orasului in perioada 1832-1844”. Scoala, acum adaposteste Casa Corpului Didactic din Braila. Langa ea se afla catedrala orasului cu hramul „Sfantul Nicolae”, care este si patronul spiritual al orasului. Ea a fost ridicata pe locul unei biserici mai vechi in anii 1860-1865. Avand un stil ce imbina elementele bizantine cu cele gotice, ea are forma de nava cu altarul semirotund. Pe stanga, langa fostul sediu al Arhivelor Statului se afla modernul sediu al Bancii Comerciale Romane, inaugurata in 1994, iar alaturi, fundatia din stejar afumat. Are o vechime de cel putin 150 de ani.

Palatul Justitiei BrailaTot pe Calarasi se afla si fostul sediu al Prefecturii reamenajat in 1992, aici aflandu-se acum localul Facultatii de inginerie Braila. Trecand pe langa mai multe magazine se ajunge la Palatul Justitiei construit in anii ’80. Apoi, traversand Piata Independentei despre care am relatat inainte, ajungem la Spitalul Municipal, construit in 1884. Mergand in continuare pe langa sediul Societatii de Constructii „Concivia”, la intersectia cu strada Franceza, la stanga, pe aceasta strada, se ajunge la Uzina de Apa, construita in 1891. La intersectia cu Bulevardul Dorobantilor, intersectie modernizata in anii 1990-1992 s-a inceput constructia catedralei orasului, intitulata Catedrala Eroilor, ea fiind inchinata celor care si-au jertfit viata in Revolutie. Aici, pe strada Fabricilor se afla mai multe unitati economice cum ar ti: Combinatul de Prelucrare a Lemnului, Fabrica de Chibrituri si Fabrica de Ciment „Stanca”. Pe cealalta strada, a Celulozei se afla Santierul Naval Aker. Aici s-a realizat prima nava de pescuit oceanic din Romania. Odata cu intersectia, Calea Calarasilor se bifurca spre dreapta in DN 2B Braila-Bucuresti, iar inainte in DN 21 Braila-Calarasi. Inaintand ajungem in modernele cartiere Viziru I, II, III, adevarate mini orase, avand blocuri de 10 etaje. Pe partea dreapta se afla monumentul caporalului Vasile Musat. Executat din bronz, in anul 1927, de catre artistul D. Barlad, monumentul il surprinde pe erou in luptele de la Oituz din 1917, cu un singur brat, celalalt fiindu-i smuls de un obuz. In parcul inconjurator si-au pierdut viata in zilele Revolutiei, mai multi militari si civili. Pe partea stanga in fata unitatii se afla amplasat un alt monument realizat de sculptorul S.D. Lysitis. Pe placa comemorativa se afla scris: „Eroilor regimentului 78 infanterie, morti pe campul de glorie si onoare pentru infaptuirea Romaniei Mari”.

La urmatoarea unitate militara, tot pe stanga, se afla amplasat bustul lui Matei Basarab. A fost inaugurat cu ocazia construirii noului local al unitatii in anul 1980. Iesind din oras, la kilometrul 5 pe stanga, se afla statiunea balneara Lacu Sarat, iar la km 10 se afla platforma Combinatului Chimic de Celuloza si Hartie, complex economic aflat in plin proces de restructurare. Prin DN 21 se face legatura cu Slobozia (90 km) si Calarasi (150 km).

sursa: istorialocala.ro

Bulevardul Mihai Eminescu din Braila

Bulevardul Mihai Eminescu din Braila

Bulevardul Mihai Eminescu din Braila

Aceasta strada reprezinta locul de promenada preferat al localnicilor, fiind artera care masoara si astazi ca si in trecut, pulsul comercial al orasului. Odata cu infiintarea orasului, ea a primit denumirea de Strada Bucuresti, apoi de Kiseleff, de Strada Regala si apoi Strada Republicii, iar dupa Revolutie, autoritatile i-au atribuit numele actual. Cladirile sale, realizate in majoritate in a doua jumatate a secolului trecut, beneficiaza de o arhitectura deosebita in stil baroc. Fiind un muzeu in aer liber, autoritatile au declarat-o zona istorica si au trecut la conservare prin renovarea ei. Devenind numai pasaj pietonal in care circulatia vehiculelor este interzisa, strada beneficiaza de 30 de jardi­niere si cateva fantani arteziene care-i confera un farmec deosebit.

Plecand din Piata Traian spre vest, prima cladire pe dreapta este Teatrul Municipal „Maria Filotti” care a fost prezentat. Inaintand pe partea stanga la cinematograful „Lyra” se afla sediul Cinematograful Lyra BrailaSocietatii Muzicale „Lyra” care are o orchestra filarmonica deosebita. Urmeaza pe aceeasi parte, o cladire cu 7 etaje numita Casa Modei, care reuneste pe artistii locali in domeniul confectiilor si tricotajelor. In fata cladirii se afla bustul „Anei Aslan”. Pe partea dreapta, pe o straduta laterala, numita Petru Maior, se afla o biserica datand din 1872. Ea se numeste „Sfintii Petru si Pavel” si este construita in stil bizantin. Pe aceeasi straduta, dar inaintand din partea stanga a strazii Eminescu se afla Sinagoga Brailei. Realizata in perioada interbelica, cand la Braila erau mii de evrei, mai este frecventata doar de cateva zeci de persoane. Ceva mai departe se afla vechea arena de box a orasului, celebra in timpul fratilor Calistrat si Simion Cutov. Ajungand la intersectia cu b-dul Cuza pe stanga se afla cinematograful „Popular” iar pe dreapta magazinul „Winmarkt”.

Acesta are suprafata de 10.000 m2 si este cel mai mare spatiu comercial al orasului. A fost ridicat in anul 1978 intr-un stil modern. Pe partea stanga a intersectiei cu b-dul Cuza se afla biserica „Inaltarea Domnului”. Ea a fost ridicata de imigratia bulgara pe la mijlocul secolului trecut. In curtea bisericii se afla un monument care aminteste urmatoarele:

„Pe acest loc s-a aflat casa unde in 1869 emigrantii bulgari au pus bazele Academiei bulgare de stiinte”. Ea a fost inaugurata in 1969. Dintre bulgarii, care se remarca mentionam pe: Hristo Botev si Ivan Vazov. Despre primul aflam ca a locuit intr-un han numit „Ceaparu”, care a existat prin anii 1960 la intersectia cu B-dul Independentei. In acest loc, unde se afla acum blocul A, o placa comemorativa aminteste: „Pe acest loc a fost casa memoriala Hristo Botev, poet si revolutionar, care a locuit in Braila in perioada 1869-1871”. Hristo Botev si alti revolutionari au reusit sa captureze in anul 1871 vasul austriac Radetzky, pornind intr-o campanie de eliberare a tarii sale. In ciocnirea de la Vrata cu trupele imperiului otoman, el a murit eroic in lupta, inaintand spre vest ajungem la „Piata Centrala” unde se afla halele orasului. Cladirile halelor au fost ridicate in 1920 de primarie. Pe partea dreapta se gasea uzina „Laminorul” cunoscuta in trecut sub denumirea de IMD, o puternica intreprindere cu profil laminat. Pe stanga se afla cartierul Obor, care aminteste de vechiul obor de cereale, ce se afla in aceste locuri. Trecand peste calea ferata, soseaua isi schimba denumirea in Ramnicu Sarat. Soseaua face legatura cu orasul Ramnicu Sarat aflat la 56 km. de Braila.

  • Cinematograful Lyra Braila
  • Winmark Braila, Magazin Dunarea Braila
  • Bulevardul Mihai Eminescu din Braila

sursa: Istorialocala.ro

Piata Independentei (centrul nou) Braila

Piata Independentei (centrul nou) Braila

Piata Independentei (centrul nou) Braila

Piata Independentei reprezinta noul centru al orasului, construit in urma sistematizarii zonei in anii 1970, el devenind acum locul de promenada preferat al brailenilor.

Dintre obiectivele din interiorul sau, mentionam:

I. Palatul politico-administrativ in care se gasesc amplasate: Prefectura judetului, Primaria municipiului, Consiliului judetean si redactia ziarului „Libertatea”. Cladirea a fost realizata in anul 1977, intr-un stil arhitectonic modern. Privita de pe Dunare seamana cu un vapor.

II. Hotelul „Belvedere”, se afla in legatura cu sediul administrativ. El cuprinde si un modern restaurant. Categoria hotelului este de 2 stele, iar capacitatea de 50 locuri.

III. Statuia „Ecaterina Teodoroiu”, este o opera a artistului Ionescu

Vara in timpul primului razboi mondial si simbolizeaza eroismul ostasului roman. A fost realizata in anul 1928, din bronz turnat si are inaltimea de 541 cm. Este amplasata aici din 1974, dupa ce a fost plimbata prin Calea Galati si parcul Monument. IV Bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Se afla amplasat in fata intrarii in primaria orasului. A fost ridicat prin donatia cadrelor de politete din localitate, fiind inaugurat la 24 ianuarie 1991.

V. Monumentul „Revolutia din Decembrie 1989”, reprezinta de fapt o troita din metal realizata de navalistii braileni in 1990. La baza se afla pomeniti pe o placa de marmura alba toti eroii-martiri ce si-au jertfit viata pentru libertate, dreptate si adevar in acele momente.

VI. Fantana arteziana in trepte si pasajul pietonal sunt ultimele din interiorul pietei. Intregul ansamblu artezian se intituleaza „Fantana luminii” si a fost finalizat in 1992. Este realizata in intregime din crom de catre C. Lucaci si masoara 10 m inaltime.

Zona este inconjurata si de importante edificii publice:

I. Palatul Agriculturii in care se afla sediul Directiei Judetene de Agricultura. A fost realizat de arhitectul Ion Mincu intr-un stil spe­cific romanesc in anul 1925.

II. Casa Tineretului, finalizat in 1994 cuprinde o moderna sala de spectacole cu capacitate de 450 locuri, cat si o discoteca. In alte sali se afla amenajata Biblioteca Judeteana „Panait Istrati” transferata aici temporar. Infiintata in 1881 este una dintre cele mai vechi si mai mari unitati de acest gen din tara, avand peste 250.000 de volume, printre care si ale brailenilor de renume ca: Anton Bacalbasa, Ilarie Voronca, Mihail Sebastian, P. Panaitescu – Perpessicius si bineinteles ale acelui care ii poarta numele. Intr-o aripa a cladirii se afla Biroul de Tranzactii si Turism, (fostul BTT) care beneficiaza de hotelul „Tineret” de 2 stele, cu o capacitate de 50 locuri.

III. Casa Finantelor – recent finalizata, aduna in interiorul ei Directia Financiara si Garda Financiara. In momentul de fata este printre putinele cladiri de acest tip din tara.

IV. Magazinul „Romarta” se afla la parterul si etajul intai al unui bloc de 8 nivele situat in partea stanga a Palatului Administrativ. Tot aici isi are sediul si societatea de turism romano-germana „Traian” (fostul Oficiu Judetean de Turism).

V. In partea dreapta a Palatului se afla sediul Liceului „Gheorghe Munteanu-Murgoci”, care functioneaza din anul 1919 intr-o fosta cazarma militara. In prezent, este in curs de reamenajare, lucrarile urmand sa fie finalizate in acest an.

sursa: istorielocala.ro

Traseul parcurilor si pietelor publice PIATA TRAIAN – Braila

Traseul parcurilor si pietelor publice PIATA TRAIAN - Braila

Traseul parcurilor si pietelor publice PIATA TRAIAN - Braila

Reprezinta de fapt inima orasului, centrul sau vechi, de unde se deschid ca razele soarelui toate strazile orasului, deci si principalele noastre trasee.

I. Piata dateaza din 1833, atunci fiind pavata cu piatra cubica. S-a numit initial Piata „Sfintii Mihail si Gavriil” si avea o suprafata de 11.000 m2. Dintre obiectivele care se gasesc in interiorul sau mentionam: I. Biserica „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil” – provenita dintr-o veche moschee ce a fost transformata in anul 1832.

Din anul 1923 i s-a adaugat si clopotnita actuala prin bunavointa lui Nedelcu Chercea. Este declarata monument istoric, fiind singurul de acest gen din tara si al treilea din Europa. In prezent in curs de renovare totala pastreaza si urmatoarele elemente turcesti: plafonul avand in centrul gobecul si streasina de lemn prelungita numita sacec. Cladirea fostei moschei datand din 1667 o face sa devina cea mai veche cladire a orasului. Biserica dispune de o icoana din aur a „Sfantului Mihail” donata in anul 1834 de familia im­periala rusa.

II. Monumentul imparatului Traian, amintind de originea latina a poporului nostru, a fost construit din initiativa profesorilor liceului, „Nicolae Balcescu” in anul 1906. Realizator a fost sculptorul Tache Dinu Pavelescu, iar arhitect, Ion Traianescu. Pe monument sunt incastrate trei basoreliefuri care amintesc despre modul de formare al poporului nostru.

Traseul parcurilor si pietelor publice PIATA TRAIAN - Braila

III. Ceasul monumental – care reprezinta cel de al doilea simbol al Brailei, a fost realizat in 1909 de Carol Sakas din Praga. S-a executat prin donatia Sakas din Praga. S-a executat prin donatia braileanului P. Naum-Petre. Ceasul a fost reconditionat de doua ori in 1968 si 1993. Are o inaltime de 11,5 m.

IV. Fantana arteziana, nesemnata si nedatata se banuieste insa ca exista de la inceputul secolului (in 1923 era in functiune) este realizata din fonta, turnata in stil baroc.

V. Troita Revolutiei – realizata de senatorul de Braila Ionel Alexandru in 1992.

In parc se mai afla arbori, declarati monumente ale naturii, dintre care mentionam: magnolia originara din China, pinul alb din Spania si merisorul originar din tinuturile mediterane. In jurul pietei se gaseste o serie de cladiri care adapostesc obiective importante cum ar fi: Muzeul Brailei, Teatrul Municipal „Maria Filotti” si hotelul „Traian”.

Teatrul „Maria Filotti” functioneaza intr-un palat datand din 1864, numit „Palatul Ionescu”. A fost restaurat dupa cutremurul din 1977 si reprezinta o adevarata opera de arta. Este compus dintr-o sala de spectacol cu 396 de locuitori, o sala studio cu 150 locuri si o sala de receptie de 120 persoane. Realizeaza in stil baroc, cladirea dispune de o bogata decoratie interioara.

Traseul parcurilor si pietelor publice PIATA TRAIAN - Braila

Hotelul „Traian” reprezinta cea mai inalta cladire din oras si dispune de 110 camere, cu un total de 220 locuri. A fost realizat in 1972 si in prezent este in reamenajare partiala. In spatele hotelului se gasea biblioteca orasului ce poarta numele marelui scriitor „Panait Istrati”. Ea a fost transferata partial in alta zona, aici ramanand doar sala de lectura. In fata acesteia se afla un mic parc numit „Poligon”, in care se gaseste casa artistului Petre Stefanescu – Goanga, cat si bustul filozofului Nae Ionescu.

sursa: Istorielocala.ro

Orbul a nimerit Braila

Orbul a nimerit Braila

Orbul a nimerit Braila

O veche zicala spune «e imposibil sa nu gasesti un drum, cand pana si orbul a nimerit Braila». O parte din localnici sunt de parere ca zicala s-a nascut datorita faptului ca Braila era singurul oras port in acea vreme, deci singura cale comerciala cu deschidere spre Dunare si mare.

Parerea altora este ca ar exista o legenda care spune ca in acest oras micuţ de pe malul Dunarii s-a nascut un baiat orb. Parinţii l-au crescut bine si au incercat sa-i faca viaţa cat mai placuta si mai frumoasa. O singura dorinţa avea insa acest baiat, aceea de a merge la o apa curgatoare . Anii au trecut fara ca el sa-si poata implini visul, pana cand intr-o zi s-a gandit sa plece singur si sa ajunga la acea apa. A intrebat in jurul lui cum ar putea sa gaseasca drumul si cineva i-a spus. Mergi incet inainte si incearca sa ţii drumul drept fara a te abate din cale. La capatul lui este apa la care doresti sa ajungi. Si el a mers pana cand intr-un tarziu a ajuns la apa.

Legenda s-a nascut datorita topografiei acestui oras. Toate strazile principale sunt circulare, ele pleaca de la Dunare si ajung tot la Dunare. Din orice parte a orasului aţi pleca veţi ajunge inapoi trecand pe langa Dunare.

Conform Wikipedia:

A nimerit orbul Braila este o expresie care se foloseste pentru a incuraja pe cel care sovaie sa se duca intr-un loc necunoscut de teama ca nu va nimeri. Proverbul „A nimerit orbul Braila” exista dinainte de 1850 si a fost inregistrat de Anton Pann.

Originea expresiei nu este cunoscuta exact dar exista cateva variante:

  • Pe vremuri Braila era singurul oras-port la Dunare, fiind imposibil pentru calatori si comercianti sa rataceasca drumul .
  • O alta varianta face referire la principalele strazi din Braila, dispuse circular: pleaca de la Dunare si ajung tot pe malul acesteia .
  • Personajul din poveste mai poate fi si un baiat orb, care isi dorea sa ajunga la o apa curgatoare. Urmand sfatul unui alt calator, de a tine drumul drept, a ajuns la Dunare, in Braila .

sursa: Viorel Grosu

Chioscul Muzicii din Gradina Mare Braila

Chioscul Muzicii din Gradina Mare Braila - Braila actuala

Chioscul Muzicii din Gradina Mare Braila - Braila veche

Chioscul Muzicii  apartine ahitecturii urbane moderne, care isi  etaleaza forma ca sinteza dintre structura si material. Structura metalica se inalta pe un soclu de zidarie si deseneaza  in spatiu un volum imaterial, protejat de o calota situata pe un invelis  parca organic format dintr-o retea de nervuri, in centrul careia troneaza lira. Chioscul a fost construit pe un soclu din zidarie, intr-un sensibil stil Art Nouveau. Aici, cu diverse ocazii concerta fanfara orasului, iar la inceputul secolului XX, intrucat  brailenii au deprins repede gustul pentru muzica ascultata in aer liber, fanfara cânta joia si duminica pentru localnicii care se plimbau pe frumoasele alei sau stateau pe banci in jurul chioscului metalic.

  • Chioscul Muzicii din Gradina Mare Braila - Braila actuala
  • Chioscul Muzicii din Gradina Mare Braila
  • Chioscul Muzicii din Gradina Mare Braila - Braila veche

Castelul de apa din Braila

Castelul de apa din Braila

Castelul de apa din Braila

Castelul de Apa  a fost ridicat intre 1912 si 1913, ca o constructie moderna, inlocuind vechiul rezervor de apa din Piata Carantinei, prabusit in anul 1892. Dupa prabusirea vechiului rezervor, edilii din acea vreme au dorit ridicarea altuia, care sa fie integrat in arhitectura orasului si a vremurilor, astfel a fost elaborat un proiect initial, de catre inginerul Elie Radu, pentru Piata Spiridon,  intr-un stil arhitectonic renascentist, dar care nu a mai fost pus in practica.  Constructia finalizata in anul 1913, nu mai respecta nimic din proiectul  initial, fiind  formata din centuri si contraforti, ce imbraca la exterior rezervorul cilindric cu o capacitate totala de 2000 mc.

In 1982, cand constructia  isi pierduse destinatia anterioara, a devenit spatiu pentru alimentatie publica, ocazie cu care s-a demontat cupola originala,  stalpii interiori de sustinere si planseul peste rezervorul superior, care s-au refacut din nou. Cele doua rezervoare au fost recompartimentate pe vertical, prin turnarea a doua plansee din beton, s-au taiat goluri pentru usi si geamuri.S-au ridicat doua turnuri cilindrice amplasate simetric, dotate cu scara exterioara si ascensor in interior. Tot cu aceasta ocazie s-au facut finisarile din exterior si interior. In partea superioara a constructiei, s-a amenajat un bar, care se putea deplasa in jurul axului sau, cu ajutorul unui motor electric, intr-o rotatie completa, oferind privitorului panorama intregului oras.

Castelul de Apa este situat pe faleza inalta a Dunarii,in punctul cel mai inalt al orasului, la data construirii lui, fiind cea mai mare constructie de acest gen din Romania.

  • Castelul de apa - Autor Dragos Custura
  • Castelul de apa - Autor Laurentiu Lucian
  • Castelul de apa - Autor Marius Papp
  • Castelul de apa - Autor Nicu Iorga
  • Castelul de apa - Autor StafidutZ
  • Castelul de apa