Braila, Strada Unirii, fosta Strada Santului
La intersectia strazilor Unirii, Galati si carol s-a ridicat in 1879 Moara Millas (Fabrica de macinat faina). In 1885 figura pe strada Galati la nr. 51 (Iani Melas), in 1898 la nr. 59( I.Milas si Fiu)iar, in 1904, cand trecuse in proprietatea Creditului Funciar Urban Bucuresti, la nr. 57. fusese cumparata si modernizata in 1916 de C.D.Radacovici, fiind distrusa de un incediu in 1920, nemairamanand decat racitorul de 22m, care a fost distrus prin umplere cu lemne.
Intre Unirii si Carol s-a aflat si magazinul-depozit de vopseluri Coroana al lui Costica Nicolau, la sapaturile efectuate pentru fundatia Clubului Progresul gasindu-se numeroase butoaie pline cu vopsea, dar si vopsea praf frantuzeasca. Clubul a fost inaugurat in 1963.
Bulevardul Carol I, fosta Karl Marx, azi Bd. Independentei. A fost reabilitat: s-a realizat o fundatie din strat de balast si s-au turnat trei straturi de asfalt, pe margine montandu-se rigole de scurgere a apelor pluviale. Vechiul carosabil din piatra cubica a fost folosit la repararea strazilor din centrul vechi. Pe mijlocul bulevardului se afla floraria lui Gicu Balan.
Biserica Calvina. Comunitatea calvina, ce data din anul 1836, formata din unguri, n-a avut biserica proprie pana in 1892, serviciul religios facandu-se in case particulare. Cu fonduri stranse de la credinciosi, comunitatea a zidit, in 1892, lacasul de cult de pe Bd. Carol, protopop fiind Bartolus Ianos iar preot Nogy Sandor. Preotul avea si calitatea de prim pastor si autoritatea lui se intindea si asupra credinciosilor calvini din Sascut, Adjud, Targu Ocna si Ramnicu Sarat. Comunitatea calvina din braila avea, in 1905, 996 de credinciosi, serviciul religios facandu-se in limba maghiara.
Cladirea bisericii calvine este de mici dimensiuni, zidita din piatra si caramida, in stil neogotic, cu plan de tip sala, cu absida poligonala si turn clopotnita pe fatada de est. Interiorul este acoperit cu bolta semicilindrica, a carei greutate se descarca pe colonete adosate. Decoratia exterioara contine elemente de plastica arhitecturala din repertoriul aceluiasi stil: contraforturi suprapuse de turnulete cu flese, arcuri ogivale, frontoane inalte, in unghi ascutit, rozete. Pentru crearea perspectivei, cladirea a fost retrasa fata de aliniament. Alaturi de biserica a fost construit, in acelasi an, si localul scolii, la inceput cu doua clase, ulterior, extins la sase clase (Maria Stoica, Arhitectura religioasa…..).
Piata “cea mai principala”, dupa cum nota Nae A. Vasilescu, a fost Piata Mare, infiintata prin 1850. S-a numit mai tarziu Piata Bucuresti si, ulterior, pana la disparitia ei in anul 1950, Piata Regala/Piata Regele Ferdinand I.
Piata Galati, infiintata prin anul 1850, ca si Piata Mare/ Bucuresti/ Regala, s-a numit Piata Mica si Piata Saraca, nume date in comparatie cu cea Mare, mult mai bogata. Are pravalii de zid, construite in anul 1886, in locul marghenitelor, sandramalelor, baracelor si tarabelor de scanduri. Pravaliile servesc pentru vandut carne, zarzavat, fructe, paine, branzeturi, etc. Pietele au locuri deschise pentru vanzatorii si precupetii de pasari, oua, unt, lapte, branza: pentru femei cari vand albituri si tesaturi de casa: iar altele cari vand radacini aromate si mirositoare, servind la leacuri si descantece. (Nae A. Vasilescu, 1906).
In fata erau tarabe si gherete iar mai in spate diverse magazine: pescarie, zarzavaturi (al carui proprietar a fost omorat la moara lui Ghita Stan, de dincolo de Dorobanti, spre a fi jefuit) sau cel al lui Radu Marin, care inchiria biciclete cu ora. Astazi, blocul in forma de”L” a inchis strada Plevnei, la care se patrunde pe aleea din spatele acestuia sau printr-un pasaj.
Desi disparuta odata cu ridicarea Blocului Turn, construit cu galeata, primul de acest gen din Braila (P+9, 1965), de mare risc seismic, consolidat in 2005, din spatiul ocupat odinioara a mai ramas un scuar, in continuarea blocului turn. Un alt scuar simetric era vizavi.
LEAVE YOUR COMMENT