Grecii. Despre Greci si despre Braila

Grecii. Despre Greci si despre Braila:

Grecii au fost, decenii de‐a rândul, acasă la Brăila. Au venit aici, au făcut comerț, au prosperat, au clădit case, biserici, şcoli, mori, tipografii, dar au şi trăit, au suferit, au iubit. Cât de mult s‐au simțit ei aici acasă sau cât de mult au tânjit după pierduta patrida este dificil de spus. Un context istoric sau o alegere cu substrat financiar au determinat, în secolul XIX, zeci de familii să‐şi construiască aici viața. Şi‐au creat propria insulă într‐o mare de alte nații. A fost destul de simplu, pentru că aveau portul şi propriile vapoare care îi legau de Elada. Dar vremurile s‐au schimbat şi, precum alte insule greceşti astăzi puțin locuite, şi „insula grecească” din portul Brăila a fost, încet, părăsită pentru alte locuri mai prielnice pentru comerț liber sau pentru libertate de exprimare. Mai târziu, evenimentele politice din Grecia, din deceniul V al secolului XX, au determinat alte familii de greci să se stabilească laBrăila. Indiferent care a fost motivul care i‐a determinat sa aleagă calea Brăilei sau să părăsească acest oraş, aceşti greci au fost, pentru perioade mai lungi sau mai scurte, brăileni, au contribuit la evoluția oraşului, mărturiile trecerii lor fiind extrem de vizibile în Centrul Istoric al oraşului. Dar câți dintre brăilenii de astăzi mai ştiu că, într‐un trecut foarte apropiat, pe străzile oraşului se vorbea limba greacă ca la Pireu… Extrem de puțini.

Prin acest proiect am încercat să salvăm, atât cât mai este posibil, fragmente din memoria culturală a oraşului şi să aducem aceste informații în atenția publică. Ne‐am dorit să completăm cercetările istoricilor ‐ cu privire la elementul elen de laBrăila, de‐a lungul timpului ‐, cu mărturii ale grecilor care s‐au născut sau au trăit o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp aici. Ca să cunoşti cu adevărat o comunitate umană, indiferent de etnie sau de convingeri, este important să vorbeşti cu oamenii şi să le asculți poveştile de viață, să înțelegi ce şi cum au trăit, cum au gândit, cum au simțit, ce vise le‐au animat destinele, ce tipare morale le‐au coordonat acțiunile, cum au privit pe cei din jur şi cum s‐au simțit influențați de ceilalți, cât de „diferiți” au fost şi cum sunt, de fapt pentru că la Brăila comunitatea grecească este o realitate chiar dacă nu mai are atât de mulți membri, nu mai are nici forța financiară şi nici strălucirea de altădată. Din păcate, niciBrăilanu mai este cea de altădată!

„Îmi amintesc că pe strada… era o casă (prăvălie, restaurant, cafenea, şcoală, fabrică) a unui grec…”, „Îmi amintesc că în port era o agenție de navigație a unui grec…”, „La Brăila în port venea vaporul… dinspre Grecia…”, ʺCând bunicii au venit la Brăila…”, „Tata citea un ziar grecesc…”, ʺPrima casă în care au locuit bunicii era pe strada…”, „Eram copil şi mă jucam…”, „Mi‐amintesc că am primit de la un grec…”, „La sărbători…”, „La şcoala grecească era un profesor…”, „Bunica gătea o rețetă din insula… ”, „Mă duceam la frizeria unui grec şi‐l auzeam adesea fluierând un cântec vechi grecesc…, „Mama nu ne lăsa să…”,„Când am ajuns prima dată în Grecia…”, „Se dansa adesea un dans grecesc…”, „În vremea comunismului…”. Astfel de informații suntinedite, tocmai pentru că nu le putem găsi în cărți şi arhive ci doar înmințile şi sufletele oamenilor. Iar oamenii sunt trecători şi odată cu ei se pierde şi ce‐au trăit dacă nu aleg să împărtăşească experiențele lor colii de hârtie.

Interviurile scrise şi video complete, realizate în cadrul acestui program cultural, toate fotografiile ‐ realizate după amintiri de familie, documente, obiecte ‐ pe care aceste familii, cu generozitate, ne‐au permis să le folosim pentru acest proiect – din care noi am selectat doar câteva pentru această publicație tipărită – precum şi fotografii după documentele din arhiva Comunității Elene Brăila, copii după imagini din arhiva video a Comunității Elene Brăila, la care am adăugat fotografii şi imagini video din arhiva Muzeului Brăilei, pot fi consultate de public în Sala Diversității Culturale a Muzeului Brăilei. Centrul va dezvolta, în timp, această bază de date despre grecii din Brăila dar va crea şi alte baze de date, cu mărturii şi material foto şi video, legate de celelalte etnii care au trăit şi influențat istoria oraşului: ruşii lipoveni, evrei, armeni, bulgari, turci, rromi.

Vă invităm să vizitați şi website‐ul proiectului unde veți găsi şi o hartă virtuală care propune elemente urbane cu mărturii ale prezenței grecilor în oraş ‐ marile edificii private greceşti, edificii industrial greceşti, sediile tipografilor greci, case legate de viața lui Panait Istrati precum şi de viața lui Dumitru Panaitescu Perpessicius la Brăila, frumoasele clădiri de altădată admirate de Nicolae Iorga în drumul lui de la Gară până în Piața Sf. Arhangheli şi în port.

Prezentăm în paginile ce urmează o parte dintre răspunsurile pe care le‐am obținut la o sumă de întrebări, structurate într‐un interviu scris, foarte amplu şi pe alocuri incomod, pe care l‐am trimis pretutindeni. Am reuşit să obținem, într‐un timp foarte scurt – având în vedere că perioada de derulare a proiectului a fost de doar 4 luni ‐ mărturiile unor greci brăileni care acum locuiesc în Brăila, Galați, Bucureşti, Craiova, Grecia, Germania, Franța, Australia, Noua Zeelandă, SUA.

Vă invităm să‐i cunoaşteți pe grecii dinBrăilaşi în acelaşi timp vă invităm într‐o incursiune înBrăilade altădată, aşa cum o prezintă dânşii.

Mulțumim tuturor celor care au înțeles importanța acestui program cultural şi mai ales celor care au avut răbdarea şi bunăvoința să‐şi deschidă sufletele şi să ne împărtăşească experiențe de viață, fericite sau mai puțin fericite: fam. Andreescu Jana (Galați), fam. Bartaloş Lidia (Brăila), fam. Băjenică Eli (Brăila), fam. Bonicioli Cleopatra (Brăila), fam. Caravia Haralambie (Bucureşti), fam. Cochino Vasile (Brăila), fam. Diamandi Maria (Brăila), fam. Dimofte Lidia Maria (Bucureşti), fam. Dumitriu Nicolae (Brăila), fam. Dumitru Aspasia (Brăila), fam. Exarhu Marius (Brăila), fam. Fotiadis Adriana (Wellington ‐ Noua Zeelandă), fam. Ganea Maria (Brăila), fam. Guleamachis Adrian (Brăila), fam. Gavaz‐Nicolae Florentina Octavia (Brăila), fam. Haraga Elefteria (Brăila), fam. Irimia Amalia (Brăila), fam. Ispir (Caligas) Reghina (Brăila), fam. Ion Ana‐Maria (Bucureşti), fam. Karafyllidis Athanassios (Berlin – Germania), fam. Lichiardopol Corina (Craiova), fam. Mandas Constantinos (Brăila), fam. Mihăilescu Elena (Bucureşti), fam. Mija Nicoleta (Brăila), fam. Muşat Florentina‐Cristina (Brăila), fam. Nicolae Panait (Brăila), fam. Pana Ştefan Panait (Stuttgart ‐ Germania), fam. Papas Artemiza Carmen (Brăila), fam. Paraschiv Caliopi (Brăila), fam. Pieratos Anisia (Brăila), fam. dr. Poenaru Constantin (Brăila), fam. Portocală Radu (Paris ‐ Franța), fam. Raftopol Stelian (Brăila), fam. Samaras Neculai (Brăila), fam. Saridache Marica (Brăila), fam. Saridache Nicolae (Brăila), fam. Spiridon Nicolas (Brăila), fam. Stefanidis Constantin (Brăila), fam. Stroe Antonette Rodica (Brăila), fam. Stroe Elena (Brăila), fam. Teodorescu Victoria (Brăila), fam. Theodoru Maria Denise (Bucureşti), fam. Turculeț Dumitra (Brăila), fam. Țigaridis Panait (Brăila), fam. Vertoudakis (Caridi) Alexandra (Australia), fam. Vâlcu Silvia (Brăila), fam. V. A. (Detroit ‐ S.U.A.).

Camelia Hristian

sursa: Muzeul Brailei

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *