Braila, Mahalaua Sf. Ion

De la Bd. Carol la Bd. Dorobanti, de o parte si de alta a strazii Galati era Mahalaua Sf. Ion. Numirea cartierelor dupa biserici reprezenta deja o practica administrativa, constituind un reper topografic absolut. Astfel, sub nr. 63 din 7 iulie 1871, Consiliul Comunal Braila aproba numirea strazilor, pietelor si locurilor publice din noul raion ( pana la strada Laterala, azi Bd. Dorobanti), „orasul nou”despartindu-se in trei mahalale ( dosar 44/1870 ):

1. Mahalaua Sfintei Paraschiva cuprinde Atarnati cu partea orasului nou pana la strada Albinei care se afla intre str. Sf. Constantin si str. Bucuresti ( azi 1 Decembrie 1918 ). Este in apropiere de biserica Sf. Spiridon si Sf. Constantin.
2. Mahalaua Sf. Ilie cuprinde zona de la str. Albinei pana la str. Apolo , care se afla intre strada Sf. Gheorghe si str. Galati, aproape de biserica Sf. Gheorghe.
3. Mahalaua Sf. Ion  cuprinde partea de la str. Apollo la Piata Militara, adica orasul situat de ambele parti ale strazii Galati, aproape de biserica Maica Precista.

In spatele biserici erau carciumile cu salon de dans ale lui Sterea Manescu, varul lui Costica Manescu, cel care avea carciuma vizavi si ale lui O. Chiscaneanu ( la nr. 16). In rest, un maidan pe care se juca fotbal cu minge de carpa, se statea la taclale si povesti, iar de Paste, Sterea Manescu instala caisori, plata facandu-se in bani sau cu un ou.

De la Gratiei spre Dorobanti au existat cafeneaua lui Marian, un atelier de tamplarie, un local de posta, o pravalie de vandut tarate si carciuma lui Bucur, zis La Ciocan. Urma lipoveanul Anghelache Lipan (carciuma si fabrica de sifoane), mort de tanar. Sfarsitul acestuia si nationalizarea au provocat caderea psihica a sotiei, care era vazuta mereu perorand impotriva rusilor.

De la Dorobanti la str. Colectorului (azi Plantelor), intalneai fanaria Caraclinschi, casa cu etaj- carciuma si bacanie – a lui Stefan Capbun, cuptorul de paine/ brutarie al grecului Viru; carciuma lui Mandache; o fanarie; carciuma lui Dumitru Rosca iar , dupa aceea , Fieraria lui Stiuca Moarta, carciuma lui Belcin si iar o fanarie.

Urma cimitirul Sf. Maria, al barierei Galati, unde au fost transferate, in 1895, 285 de morminte din cimitirele bisericilor Sf. Gheorghe ( 78 de morminte), Sf. Ilie ( 136) si Sf. Maria ( 71). In acelasi an, inginerul sef al orasului, Dufour, informa Primaria  ca , la cimitirul Sf. Maria se afla << mormantul cu monument al artistului Flechtenmacher >>, autorul muzicii Horei Unirii.

sursa: Ioan Munteanu, Editura EX LIBRIS,Braila, 2009