2 ianuarie 2013, 10:40 525 Views

Braila, Strada Galati

In anii1880, in zona Muzeului actual, inainte de ridicarea Marelui Hotel Francez, pe strada Galati, se afla gradina Mihai Bravu, prevazuta cu o scena, unde se prezentau spectacole de opereta si de varietati. Pe scena gradinei Mihai Bravu au jucat neuitatii artisti Iulian tatal si Iulian fiul; cantaretul nemuritor I. D. Ionescu, Gherman Popescu, I. Dumitrescu, trupa de operete romane a lui Alexandrescu si Bobescu; marele Millo, M. Pascali, Luchian Manolescu, Nottara etc. Aceasta gradina se transformase mai tarziu intr-un mare salon in care se faceau baluri. Scena se mentinuse. ( Nae A. Vasilescu, 1906, p.36).

Primul proprietar cunoscut al cladirii de pe locul ocupat astazi de Muzeu este Nicoletto Armelin. Se numea Cazinul lui Armelin / Casinul Armelino (cazin – local public, hotel si restaurant, n.n ), avand o sala mare de spectacole in care au jucat Costache Caragiale si Matei Millo. In 1897, cladirea cunoaste lucrari de reparatii si extindere devenind Marele Hotel Francez si Restaurant Francez, unde va concerta orchestra comunala sub bagheta lui Leopold Hans Kern. Din 1945, este rechizitionata de sovietici, la plecare carora in 1958 parterul va deveni sediul Muzeului Memorial Hristo Botev si de Istorie al orasului Braila, extins in 1968 si la etaj.

In perimetrul Cazinului – la parter, a luat nastere prima farmacie din Braila, in 1833, a lui C. Hepites, medicul Carantinei, La Pajura Romaneasca, devenita mai apoi Aquilla Romana, care s-a facut cunoscuta in intreaga Valahie. Constantin Hepites a fost multi ani Maghistrat, adica primar al Brailei, dar si profesor la Scoala Nationala de Medicina si Farmacie, creata de Carol Davilla, in care calitate a redactat prima farmacopee romaneasca, primul retetar farmaceutic, unul dintre primele din Europa. In 1862, dirigintele farmaciei lui Hepites era Kaufmes George.

In 1864, Sofocle Rasti Petsalis obtine aprobarea de a deschide o noua farmacie, cu numele Union, pe strada Galati la nr. 4 ( astazi imobilul ridicat pe locul vechii farmacii, unde a functionat pana la 1880, se afla la nr. 6), in proprietatea lui Ioan Vasilescu, pe langa aceea detinuta pe strada Regala, Asclepsios / Escualp. Din 1875, numele Union este inlocuit, devenind Farmacia Curtii / Farmacia Curtii Regale. In 1883, revine lui Mina Minovici, ginerele lui Petsalis, care ramane la conducerea farmaciei pana in 1899. In aceasta ultima perioada, farmacia va functiona pe strada Regala nr. 2. Mina Minovici a vandut-o lui C. Ionescu-Berechet. Nationalizata, cladirea a revenit teatrului Maria Filotti. In 2007, obiect al retrocedarii, va fi cumparata de Primarie.

Nr. 2 – Sindicatul cerealistilor Braila – Sindicatul muncitorilor manuali de la elevatoarele din portul Braila.

Nr. 4 – Croitoria Mhail M. Negulescu. Asortata intotdeauna cu cele mai fine stofe engleze si franceze. Croiala ireprosabila dupa ultimile jurnale.

Nr. 4 – Prima laptarie, placintarie si cofetarie de lux Diamandi Constantin. Fondata in 1867. Furnizorul Garnizoanei Braila. Se gasesc in permanenta: placinta, burecuri, baclavale, trigoane, cataif etc. Gogosi a la Constantinopol. Foi de placinta si cataif. Iaurt de prima calitate zilnic proaspat. Serviciu promt la domiciliu. Executa comenzi.

In corpul de pe strada Galati sau la parterul casei Klarsfeld aflam la intervale mici de timp, dupa primul razboi : Frizeria lui Bogdanovici b. S-sor, magazinul Titania (becuri electrice) tipografia si legatoria de carti Minerva, Foto francez a lui Gheorghiu la concurenta cu Foto Rudy Zalewsky si debitul special de tutun al lui Mihail Popescu, tatal actorului Eugen Popescu.

In casa armatorului Moreno Solomon Klarsfeld ( posesorul unui automobile Crysler ) a functionat o vreme Clubul Dinamo, in curtea caruia se juca volei, si, mai apoi Sectia de etnografie si arta populara a muzeului ( 1976 – 1984, pana la mutarea in 1985 in Gradina Publica), demolata ulterior. Mostenitorii – doamna Sophie Moreno – revendica astazi locul, deoarece numai locul a ramas, ocupat fiind de o parcare.

O fotografie din anii 1930 ne arata proprietarii in balconul intins pe cativa metri iar la parter, dinspre centru, un debit special si Tipografia Minerva a lui Moscu Haravon, trecuta dupa razboi in proprietatea fiului sau, Isac, care a desfasurat o bogata activitate intre 1906 – 1937, fiind printre cele mai logevive tipografii din Braila. De-a lungul anilor au aparut aici Desrobirea, primul ziar muncitoresc, subintitulat organ socialist, sub redactia lui N.D. Cocea; ziarul Donau – Armee- Zeitung ( 21 aprilie – 22 iunie 1917) al ocupantilor germani, periodicele comunitatii evreilor; Buletinul Comunitatii Israelite din Braila, Israel si Scolarul evreu; gazeta L` Effort a cercului Voltaire si Dandanaua, cea mai buna revista umoristica aparuta la Braila.