Braila – O calatorie in timp - Diverse
Braila pe bune – Istoria Brailei, Evenimente Braila, Personalitati brailene, Cultura
414 Views

Braila – O calatorie in timp

Braila – O  calatorie in timp

Nimic nu este mai frumos decat sentimentul acela,cand stai culcat pe genunchii bunicului,iar povestile sale parca devin calauze in trecut,incat pentru cateva clipe esti detasat de prezent.

Pe la inceputul secolului XX, Braila era un paradis cu totul diferit fata de prezent. Mijlocul de transport principal era tramvaiul pe curent electric. Metalul si lemnul, aproape putred, din care erau confectionate, scartaiau si zdranganeau din toate incheieturile pe sine, cu o viteza foarte lenta,parca admirand peisajele din jur fara sa se grabeasca pentru a nu pierde pana si cele mai mici detalii. Singurul vagon din care era alcatuit mijlocul de transport, plus remorca ,adaposteau multimea de oameni. Oamenii,care mai grabiti,care mai ganditori, asteptau linistiti in statii tramvaiul, care venea agale pe sinele ruginite. Usile din lemn erau deschise de catre cel mai nerabdator, apoi pe rand urcau calatorii,oferind cei 25 de banuti.Datorita vitezei foarte lente, cei intarziati apucau din mers sa urce pe treptele tramvaiului.

Braila – O  calatorie in timp Calarasi

Porneam apoi catre Calarasi – pe Dorobanti,nu existau sine de tramvai – stand lipit de geam si admirand drumul pana ce dadeam de renumita “Casa Agronomului” (Palatul Agriculturii)  pe partea stanga, iar pe partea dreapta gasindu-se faleza Dunarii. Sina capata o bucla catre stanga intrand pe Bulevardul Karl Marx ( Independentei) pana la Strada Scolilor. De acolo, din nou,ne indreptam catre stanga si mergeam pana la Cimitirul Sfantul Constantin, trecandu-ne prin minte pentru cateva clipe memoria celor dragi, care au parasit aceasta lume. Ne intoarcem pe Bulevard facand dreapta spre Strada Regala (Republicii). Acolo coboram si imi lipeam privirea de geamul cofetariei. Mama imi cumpara o prajitura,apoi ma lua de mana grabita sa prindem tramvaiul care ocolea centrul si ne ducea pe Vadul Budurului trecand pe langa fostul cinema Flacara ajungand la faleza, care ducea apoi spre docuri ( port). Admiram vapoarele si Dunarea, cum spunea Nicolae Iorga :” cea mai bogata in daruri” apoi urcam in tramvai catre Bulevard,mergand spre Strada Garii, facand un ocol si intorcandu-ne apoi spre zona Brailita pana la Progresul, oprindu-ne la matusa mea sa ne odihnim dupa o zi plina de calatorii.

Braila – O  calatorie in timp centru

Oh,dar stai…toate acestea i s-au intamplat bunicului,nu mie. Adevarata zicala “Cine nu are batrani,sa-i cumpere.” Pentru cateva clipe chiar am crezut ca traiesc in trecut acele momente. Fara bunicul, aceasta amintire s-ar fi stins,iar in prezent toate aceste istorisiri ar fi ramas uitate in trecut.

Poveste trimisa de Ungureanu Mihaela.

Trimite si tu povestea ta AICI

 

Comentarii

2 COMMENTS
  1. Karelia Mihaela Neacsu

    Orasul cu salcami

    Ridicata pe o buza de Dunare, intr-un indepartat secol (se pomeneste prima oara in hărți catalane Angellino de Dalorto, 1325 – 1330 și Angelino Dulcert, 1339),purtand un nume cam ciudat pentru urechile mele de profan(Drinago), Braila sta fata in fata cu timpul, pastrand istoria si istoriile in fiecare piatra,in fiecare zid de casa. Nu voi intra in amanunte legate de arhitectura si nici nu intentionez sa scriu o cronica a ei, vreau doar sa vorbesc un pic despre ea, asa cum o vad si o simt eu.Daca ar fi sa mi-o imaginez ca persoana,ar fi o batrana si frumoasa doamna,anacronica in rochia impecabila,desi pe alocuri ciupita de molii,stand intr-o fotoliu de rachita,pe veranda casei saale boieresti,si privind lung printre amintiri,catre o Dunare , acum nu prea albastra. Draga mea doamna, te-am iubit din ziua in care, cautand prin biblioteca mamei,l-am gasit pe Mihail Sebastian. El te-a adus la mine,chiar intr-o zi cand salcamii din curte infloreau ciorchini mari si albi,candele de mai parfumate.
    A fost momentul in care mi-am spus ca vreau sa te cunosc,ca vreau sa locuiesc acolo unde esti tu. A trebuit sa treaca aproape o viata ca sa-mi implinesc visul,de care sincer,uitasem,acolo undeva intre copilarie si adolescenta. Acum,sunt aici langa tine si nu ma satur sa te descopar in fiecare zi. Ai atatea sa-mi spui si eu am atatea care vreau sa le aflu Maine este ziua ta,implinesti…dar ce conteaza, important este ca existi,ca sunt langa tine si ca nu voi inceta sa-ti ascult povestile si asa cum pot eu sa-i ajut si pe altii sa te cunoasca,pe tine cea adevarata,mama de Aslan,Istrati,Hariclea,Fanus,Goanga si multi alti copiii minunati.
    La multi ani,stimata si distinsa doamna de pe malul stang al Dunarii Albastre!
    Karelia Neacsu

    1. Mihaela

      M-ati impresionat pana la lacrimi cu aceste cuvinte minunate spuse din suflet. Pe zi ce trece ma simt tot mai mandra de orasul acesta, la fel cum ati spus si dumneavoastra, deoarece descopar datorita acestui site multe informatii cu care ma hranesc.

LEAVE YOUR COMMENT

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Alte articole

Back to Top